Imprimati articolul

Cosmeşti, locul unde speranţa dăinuie

Comuna Cosmeşti, judeţul Galaţi, este aşezată pe malurile Siretului, la intersecţia căii ferate Mărăşeşti-Tecuci şi a şoselei naţionale cu râul amintit. Comuna este formată din 6 sate, locuite de gospodari cu o vocaţie agricolă de invidiat.

Priveliştea aşezării este încântătoare. De pe malul înalt de 30 metri se poate vedea o mare parte din Câmpia Siretului, până departe, spre Focşani şi Adjud. Mai departe se vede dealul înalt, de 1.001 m, Măgura Odobeştilor, iar în spatele lui Munţii Vrancei şi Colinele Panciului cu renumitele sale plantaţii viticole.

La nord de Cosmeşti, la 7 km, se află străvechea şi cunoscuta podgorie şi aşezare Nicoreşti.

Comuna are 6.893 de locuitori, iar cei mai mulţi au ca ocupaţie de bază agricultura. În satul Băltăreţi a existat o mare fabrică de cherestea, înfiinţată încă de la 1 aprilie 1894, care mai funcţionează şi astăzi la dimensiuni mult mai reduse. Deci mulţi locuitori din satele comunei au fost şi lucrători industriali.

Traversarea Siretului se face pe un pod monumental, lung de 470 m, cu două planşee: sus pentru calea ferată dublă şi jos pentru mijloace rutiere şi pietoni, construit de întreprinderi româneşti în anii 1921-1924. Înaintea acestui pod a fost altul, proiectat şi construit de celebrul constructor Anghel Saligni, în anii 1885-1888. Acesta a fost funcţionabil până la 2 august 1917, când a fost distrus de armata română, în timpul războiului, pentru a opri înaintarea inamicului.

Cele trei simboluri

Siretul, podul şi fabrica de cherestea constituie simbolurile comunei Cosmeşti.
În anii din urmă, pe întreg platoul dintre Cosmeşti-Furceni şi Tecuci s-a construit un sistem de irigaţii ce cuprinde 16.496 de hectare. Spre cinstea lor, oamenii din zonă au apărat şi menţinut acest sistem de irigaţii. Nu le-au devastat, cum au făcut alţii din alte zone ale ţării.

Solul fertil a dat posibilitatea oamenilor să se orienteze spre culturile legumicole, care le aduc venituri incomparabil mai mari faţă de celelalte culturi. Astfel s-a creat aici un bazin legumicol, însumând peste 700 ha, din 3.380 câte are comuna.

Din albia Siretului se scot permanent, de peste 100 de ani, mari cantităţi de pietriş, care este folosit în construcţii, la betoane pentru modernizarea şoselelor şi a drumurilor. Este de precizat că în comună sunt 55,3 km de drumuri, din care 20,9 km sunt asfaltate, 29,9 km pietruite şi 4,5 km sunt din pământ.

În ultimii ani s-au făcut instalaţii şi foraje pentru apă potabilă, la care sunt conectate trei sate. Acţiunea de extindere continuă.

Comuna dispune de cinci şcoli generale, din care două sunt construite în ultimii trei ani, patru biserici ortodoxe, o biserică pe stil vechi, două foste cămine culturale, care vor fi reactivate, şi un număr de 20 magazine cu diverse profile, care satisfac în mare parte nevoile oamenilor.

S-a dezvoltat în ultimul timp televiziunea prin cablu, telefonia fixă şi cu aparate mobile.
În 13 iulie 2005, satul Cosmeşti-Vale a fost inundat aproape în întregime, iar satul Băltăreţi a fost inundat parţial. Toate casele distruse au fost refăcute cu ajutorul statului, al diverselor organizaţii, episcopiei şi a oamenilor din comună. A fost o perioadă extrem de grea şi dureroasă pentru cei peste 1.275 de locuitori care au fost inundaţi, dar cu ajutoarele primite şi cu străduinţa oamenilor dezastrul a fost înlăturat.

Până mai ieri, locuitorii de aici au fost antrenaţi în campania pentru alegerea noilor autorităţi. Actuala echipă nu are altceva de făcut decât să preia şi să continue ce au gândit predecesorii lor. Modernizarea comunei continuă în consens cu Planul Urbanistic General (PUG) întocmit de Institutul URBANPROIECT din Bucureşti şi cu studiile monografice efectuate la nivelul comunei.

Ing. Ion TUCHILUŞ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2008

֩ Comentarii