Imprimati articolul

Sfinţii şi sărbătorile Gerarului

Obiceiuri româneşti
Gerar - ianuarie – Numele lunii este dat de frigul puternic, de gerul din această perioadă. În Gerar ne este dat să sărbătorim sfinţii atât de dragi poporului nostru creştin.

1 ianuarie - ANUL NOU şi Sf. Vasile

În prima zi a noului an este bine să ai bani în buzunar; primul musafir care îţi trece pragul casei să fie bărbat; femeile să fiarbă piftii, în speranţa că vor avea trupul suplu şi fraged ca piftia, pe care o pregătesc; se mănâncă porc, pentru că animalul râmă doar înainte şi se crede că tot înainte vor merge şi treburile în noul an. 

Sfântul Vasile este un tânăr, care iubeşte petrecerile, aşa că la masa din această zi participă în special tinerii. Şi masa de 1 ianuarie necesită o pregătire anume: sub faţa de masă se aşază diferite obiecte: un ban, o bucată de mămăligă, o oglindă, o bucată de cărbune. Tinerii aleg unul dintre obiectele aflate sub faţa de masă şi astfel vor afla cum va fi anul, care tocmai a început. Cine a ales mămăliga va avea parte de bucate îmbelşugate, de au ales banul vor fi bogaţi. Cel care a nimerit oglinda se va bucura de frumuseţe, iar cel care a rămas cu bucata de cărbune va avea sufletul negru ca tăciunele. Vai, doamne, câţi avem dintre aceştia din urmă printre noi!

Şi tinerii logodnici pot afla în această zi dacă se vor căsători în acel an. Două fire de păr de porc sunt aşezate pe o vatră încinsă. Dacă în momentul în care firele se răsucesc, sfârâie şi se apropie, nunta va avea loc. Dacă firele se îndepărtează înseamnă că nici în acel an tinerii nu se vor căsători.

Mai există şi un ritual de citire a viitorului, numit „obiceiul punţilor“. Puntea, simbolul trecerii dintre ani, se construieşte din două crăci în formă de furcă, unite printr-un băţ. Fetele trebuie să aibă fiecare câte o astfel de „punte“, pentru a visa în acea noapte ce o aşteaptă în noul an.

6 ianuarie – Boboteaza

Este ziua în care preotul sfinţeşte apele şi lucrurile, după care trece cu agheazmă din casă în casă. Apa sfinţită are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată. Se aruncă crucea în apă, iar mai mulţi bărbaţi înoată după ea pentru a o recupera. Se crede că cel care va aduce crucea din apă va avea noroc şi sănătate tot anul. În această zi nu se spală rufe.

Pe vremuri, în unele sate din nordul ţării avea loc un obicei numit „Iordănitul femeilor“.

Femeile din sat se adunau în grupuri mari acasă la cineva. Ele duceau mâncare şi băutură şi petreceau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe uliţele satului şi-i luau pe sus pe bărbaţii ieşiţi întâmplător în cale, ameninţându-i cu aruncatul în apă.

În alte regiuni, în această zi tinerele neveste erau integrate în comunitatea femeilor căsătorite, prin stropirea cu apă.

Fetele necăsătorite, care cad pe gheaţă de Bobotează, se vor mărita în acel an. Noaptea, tinerele fete pun busuioc sub pernă ca să-şi viseze ursitul.

7 ianuarie - Sf. Ioan Botezătorul (Sântion)

Acest sfânt este considerat patronul pruncilor, pe care îi ajută să nu moară nebotezaţi.
În Bucovina, cei care poartă acest nume împodobesc un brad la poartă şi dau o petrecere cu lăutari. În Transilvania, aceştia sunt purtaţi cu alai prin sat şi duşi până la râu, unde sunt botezaţi.

În această zi, femeile merg cu plocon la moaşa care le-a ajutat să nască.

15-17 ianuarie – Circovii de iarnă

Aceştia sunt consideraţi divinităţi răspunzătoare de vremea din această perioadă, dar şi de pagubele produse de lupi turmelor de oi. Socotiţi malefici, Circovii de iarnă erau îmbunaţi prin interdicţia de a se lucra lâna sau pieile de animale. 

30 ianuarie - Cei trei Crai – Trisfetitele

Trisfetitele este denumirea populară pentru Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologulşi Ioan Gură de Aur.

Este ziua în care activităţile casnice sunt interzise. Familiile care aveau fete de măritat sărbătoreau această zi pentru norocul tinerelor.

Dana DUMITRIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

֩ Comentarii