Imprimati articolul

Ministrul Attila Korodi acuză dezinteresul „noilor aleşi“

• Ce ştim despre fondurile europene în cadrul POS Mediu şi cum pot fi ele accesate

Ministrul mediului şi dezvoltării durabile, Attila Korodi, a avut o întâlnire cu reprezentanţii autorităţilor locale în vederea continuării procesului de absorbţie a fondurilor europene destinate proiectelor de îmbunătăţire a calităţii mediului din România.

Discuţiile s-au purtat mai ales asupra cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească proiectele propuse pentru finanţare din POS Mediu, precum şi a atribuţiilor ce revin autorităţilor locale în vederea accesării şi implementării acestor proiecte.

Fondurile alocate însumează 4,5 miliarde euro

România are la dispoziţie nu mai puţin de 4,5 miliarde euro, bani care o să ne ajute la reducerea decalajului faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte infrastructura de mediu. Este o regulă de bază în întreaga comunicare cu reprezentanţii Comisiei Europene, cărora trebuie să li se prezinte spre aprobare proiecte viabile, necesare, care să rezolve problemele unui număr generos de beneficiari.

În prezent, România are deja aprobate de către Comisia Europeană 6 proiecte. Este vorba de primele fonduri europene absorbite de România prin POS Mediu, de pe urma cărora vor beneficia peste 1.000.000 de cetăţeni, care vor avea parte de servicii de apă şi canalizare mai bune.

Proiecte regionale certe

Cluj-Sălaj. Primul proiect care a primit aviz favorabil de la CE se referă la implementarea de servicii de apă şi canalizare în zona Cluj-Sălaj. De aceste servicii vor beneficia 525.000 de locuitori din Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalău, Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei.

Valoarea acestui proiect este de aproximativ 197 milioane de euro, iar el presupune construcţia a 3 staţii de epurare şi a 100 km reţea de canalizare. Finalizarea investiţiei, în acest caz, este preconizată pentru anul 2013.

Giurgiu. O altă investiţie care va primi finanţare de la CE este destinată zonei Giurgiu. Aici vor fi accesaţi circa 71,5 milioane de euro, bani care vor fi cheltuiţi tot în sectorul de apă şi apă uzată. Populaţia beneficiară este de 87.000 de locuitori din Giurgiu, Bolintin Vale şi Mihăileşti. Finalizarea investiţiei este, de asemenea, estimată pentru anul 2013. Este vorba despre reabilitarea a 3 staţii de epurare şi a reţelei de canalizare, adică 116 km extindere şi aproximativ 20 km înlocuire.

Turda-Câmpia Turzii. Prin al treilea proiect regional, aproximativ 80 de milioane euro vor merge în zona Turda-Câmpia Turzii, populaţia beneficiară fiind de 90.000 de locuitori. Localităţile incluse în proiect sunt: Turda, Câmpia Turzii, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Viişoara şi Luna. Vorbim despre reabilitarea unei staţii de epurare şi a 80 km reţea de canalizare.

Călăraşi. Un alt proiect care a obţinut finanţare europeană este cel din Călăraşi. Aici sunt prevăzuţi 100 milioane de euro pentru ca peste 120.000 locuitori să beneficieze de 4 staţii de epurare noi şi una reabilitată, precum şi de 65 km reţea de canalizare. Localităţile incluse în proiect sunt Călăraşi, Lehliu Gară, Budeşti, Olteniţa, Fundulea din judeţul Călăraşi şi oraşul Urziceni din judeţul Ialomiţa.

Sibiu. Şi autorităţile din acest judeţ au obţinut finanţare europeană pentru sectorul de apă/apă uzată. Suma care va ajunge în această zonă este de 90 milioane de euro, investiţiile preconizate urmând să deservească 76.000 de locuitori din trei oraşe: Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni.

Tulcea. Al şaselea proiect aprobat de CE este destinat zonei Tulcea şi este în valoare de 114 milioane de euro. Localităţile incluse în proiect sunt Tulcea, Sulina, Isaccea şi Măcin. Populaţia beneficiară din cele 4 localităţi se ridică la 121.000 de locuitori.

Implicaţii economice şi sociale

Ca urmare a aprobării acestor proiecte, putem spune că România reprezintă primul stat membru al Uniunii Europene pentru care au fost aprobate proiecte majore în perioada de programare 2007-2013. Totodată, doar prin cele 6 proiecte aprobate vom reuşi să mărim cu peste 5% accesul populaţiei la reţeaua publică de apă potabilă. Făcând această precizare, ministrul Korodi a cerut reprezentanţilor autorităţilor locale să vină de urgenţă cu proiecte.

Korodi susţine că ar fi însă greşit să se înţeleagă că munca pe care trebuie să o depunem se limitează strict la momentul în care am reuşit să obţinem aprobarea Comisiei Europene pentru un anume proiect. La fel de importante vor fi şi etapele ulterioare în care vor începe efectiv lucrările: felul în care vom reuşi să respectăm angajamentele şi termenele, felul în care vor fi cheltuiţi cât mai transparent aceşti bani!

Nevoia unei angajări totale

Ministrul Korodi şi-a exprimat convingerea că reprezentanţii autorităţilor locale înţeleg responsabilitatea pe care o au în acest proces lung şi minuţios de accesare a fondurilor europene. În opinia sa, ministrul mediului nu poate să ducă de unul singur acest proces, rolul primarilor fiind crucial. Ministerul poate să ajute, să coordoneze acest proces. Este şi motivul pentru care Ministerul Mediului a dorit să se întâlnească în această formulă, pentru a fi sigur că autorităţile locale sunt pregătite mental şi logistic în a nu rata niciun euro destinat mediului rural.

În finalul dezbaterii, ministrul Korodi mărturisea cu oarecare amărăciune că se aştepta la mai mult entuziasm din partea noilor aleşi, a căror prioritate la început de mandat ar fi trebuit să fie, în opinia sa, iniţierea demersurilor pentru atragerea unor sume importante în comunităţile pe care le gestionează atât investiţional, cât şi administrativ.

Marea amărăciune a domnului Korodi este că nu cunoaşte la ora actuală un loc pe harta României în care toate investiţiile să fi fost deja făcute! Tocmai de aceea el se aştepta poate la o sală neîncăpătoare, populată de aleşi responsabili şi hotărâţi în a se interesa de orice ban care poate să le rezolve problemele cu care se confruntă la nivel local!

(C.M.)
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 17, 1-15 SEPTEMBRIE 2008

֩ Comentarii