Imprimati articolul

Învăţământul agricol, un pas mare spre Europa

Multă vreme după ce şi-a deschis porţile, în 1860, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti a fost privită drept cea mai reprezentativă instituţie din domeniul învăţământului agronomic şi veterinar din România, mulţi dintre absolvenţii acesteia devenind personalităţi remarcabile atât în domeniul practicii agricole, cât şi în cel al cercetării.

Din păcate, de ani buni domeniul agricol nu prea mai are trecere în rândul tinerilor, deşi exemplele cu cei care trăiesc mai mult decât decent din agricultură sunt nenumărate. Cu ceva timp în urmă vorbeam cu decanul Facultăţii de Horticultură despre multiplele şanse pe care ni le poate oferi diploma de inginer horticultor.

Reluăm discuţia despre impasul în care se află învăţământul agricol românesc şi despre orientarea studenţilor din ultima vreme cu domnul prof. dr. Florin Stănică, prorector al USAMVB.

Universitatea cu 15.000 de studenţi

Rep.: Domnule prorector, care este structura Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti?

F.S: În cadrul USAMV Bucureşti există 22 de specializări, grupate în cele 7 facultăţi: Facultatea de Agricultură, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Zootehnie, Facultatea de Medicină Veterinară, Facultatea de Biotehnologii şi Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului.

Avem două sisteme de învăţământ: la zi, frecventat de circa 8.000 de studenţi, şi la distanţă, unde sunt înscrişi aproximativ 7.000 de studenţi. Am încercat să ne aliniem la programul de la Bologna, în măsura în care acest lucru este posibil pentru un învăţământ tehnic cum e al nostru, şi am trecut de la 5 ani la 4 ani pentru învăţământul de licenţă, 2 ani de masterat şi 3 ani de studii doctorale.

Rep.: Care sunt tendinţele în ceea ce priveşte cererea candidaţilor? Spre ce se orientează ei?

F.S.: Facultatea de Medicină Veterinară râmâne una dintre preferatele candidaţilor, cu o concurenţă foarte ridicată, iar în cadrul acesteia există o specializare, Controlul şi expertiza produselor alimentare, unde anul acesta au fost 30 de candidaţi pe un loc. La Facultatea de Management este de asemenea o concurenţă mare, dar şi la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare, unde candidaţii se îndreaptă în special spre Măsurători terestre şi cadastru.

Ramurile tradiţionale, într-o oarecare dizgraţie

Rep.: Observ că nu mai sunt „pe val“ disciplinele tradiţionale: Agricultură, Zootehnie, Horticultură…

F.S.: Din păcate, ramurile tradiţionale ale agriculturii au avut de suferit şi acest lucru nu se resimte doar la noi. În Europa însă lucrul acesta e explicabil deoarece populaţia ocupată în agricultură, procentual vorbind, este mult mai scăzută ca urma a tehnologiei avansate, a mecanizării etc.

Eu sunt totuşi optimist în privinţa horticulturii, pentru că această specializare nu va dispărea niciodată. Facultăţile tradiţionale vor continua să pregătească specialişti care să asigure hrana necesară acestei ţări. Din păcate, panta este descendentă

Rep.: Aveţi o experienţă înaintată în domeniul învăţământului. Dacă ar fi să faceţi o comparaţie între nivelul de pregătire a candidaţilor de acum 15-20 de ani cu cel de acum, care ar fi concluzia?

F.S.: Întotdeauna există tendinţa ca persoanele care aparţin unei generaţii să spună că aceasta a fost cea mai harnică, inteligentă, strălucitoare. Aceste comparaţii sunt riscante şi de cele mai multe ori încărcate de subiectivism. Trebuie să spun însă că, în general, învăţământul din România se află pe o pantă descendentă.

Vreau să adaug că în România rămâne o modă faptul că o diplomă îţi oferă un anumit social datorită aurei care exista în jurul intelectualului pe vremuri. Dar diploma fără acoperire profesională este, după părerea mea, fără valoare.

Autofinanţarea, ca şansă

Rep.: Indiferent de nivelul lor de pregătire, dvs. trebuie să le asiguraţi o instruire la nivelul exigenţelor actuale: ce faceţi în acest sens?

F.S.: Aici trebuie să discutăm de două elemente esenţiale: factorul uman - cu rol deosebit în atragerea şi formarea studenţilor - reprezentat de cadrele didactice, şi infrastructura, şi aici mă refer la bibliotecă, laboratoare, câmpuri experimentale, echipamente.

Trebuie menţionat că în universitatea noastră abia 50% din nevoile pentru desfăşurarea activităţii sunt acoperite de la bugetul de stat, restul vin din autofinanţare, mai ales din programe de cercetare.

Cu ajutorul acestor fonduri ne străduim să dezvoltăm în principal partea de infrastructură destinată studenţilor. Astfel, în ultimii ani au fost deschise şase centre de cercetare, iar laboratoarele au fost dotate cu echipamente de ultimă oră. Încă mai avem peste 8.000 ha de teren arabil. Am reuşit la Moara Domnească să înfiinţăm o plantaţie modernă pe 60 ha, unde studenţii pot vedea de anul acesta şi un depozit ultramodern cu atmosferă controlată pentru condiţionarea şi păstrarea fructelor.

Tot la Facultatea de Horticultură, de care pot spune că sunt un pic mai apropiat, am realizat pe baza unui contract de cercetare o plantaţie-pilot cu cele mai noi soiuri şi portaltoi din pomicultură.

Colegii de la Construcţii din cadrul Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare s-au echipat cu cele mai noi echipamente, cu care studenţii lucrează efectiv, iar cei de la Medicină Veterinară au făcut investiţii serioase în principalele laboratoare.

Rep.: Studenţii au nevoie totuşi de condiţii de pregătire şi de viaţă civilizată...

F.S.: Pe lângă îmbunătăţirea infrastructurii pentru învăţământ şi cercetare, avem preocupări legate de celelalte spaţii destinate studenţilor. Şapte din cele nouă cămine pe care le avem în complex au fost renovate anul trecut şi s-au schimbat practic toate instalaţiile: de apă, curent, dar şi mobilierul. De asemenea, s-a modernizat complexul alimentar Agronomia şi urmează să se încheie reparaţia sălii de sport.

De anul acesta, accesul la Internet şi cablu tv este gratuit în toate căminele şi suntem în curs de realizare a unui sistem informaţional care va permite gestionarea întregii activităţi universitare. Pe viitor avem în plan să deschidem un complex agroturistic la Moara Domnească.

Suntem în curs de a crea o nouă imagine a universităţii şi pentru a realiza acest lucru vrem să aducem fiecărei facultăţi în parte noi elemente de identificare.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 17, 1-15 SEPTEMBRIE 2008

֩ Comentarii