Imprimati articolul

Un statut nedemn pentru cartoful românesc

Apreciată mai ales de străini, cea de-a XVII-a Conferinţă Europeană a Asociaţiilor de Cercetători în domeniul Cartofului (EAPR) a avut loc de această dată la Braşov, semn al recunoaşterii şi aprecierii cultivatorilor acestei specii din România. Gazda a fost, cum era firesc, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare a Cartofului, al cărui director general, dr. ing. Sorin Claudiu Chiru, a deţinut în perioada 2005-2008 funcţia de preşedinte al Asociaţiei Internaţionale.

De numele doamnei dr. ing. Luiza Mike se leagă multe dintre realizările de excepţie ale Staţiunii de Cercetare din Târgu-Secuiesc. Ea este însă conştientă că acestea puteau dobândi o valoare mondială, dacă cercetătorii de aici ar fi avut parte de un tratament economic prietenos.

De menţionat faptul că această conferinţă se încadrează între manifestările organizate cu ocazia Anului Mondial al Cartofului programat de ONU. Hotărârea organizării conferinţei la Braşov a fost luată în 2005 la Bilbao – Spania, având în vedere că România ocupă unul dintre primele locuri în Europa ca suprafaţă cultivată.

Printre cei 342 de participanţi veniţi din 42 de ţări din Europa, America, Africa şi Australia s-au numărat şi oaspeţi de seamă ca Pamela Anderson, preşedintele CIP (Centrul Internaţional al Cartofului din Peru, ţara de origine a acestei culturi), Escart Elada, ambasadorul statului Peru la Bucureşti, dar şi acad. dr. ing. Cristian Hera, preşedintele ASAS.

La o astfel de manifestare s-ar fi cuvenit să participe şi conducerea MAPDR, care, până la urmă, a fost reprezentată de un funcţionar fără putere de decizie. Parlamentul României a fost reprezentat prin deputatul Valeriu Tabără.

Cui folosesc aprecierile măgulitoare
Din discuţiile purtate cu oaspeţii am reţinut că ştiinţa agricolă românească este cunoscută şi apreciată mai ales peste hotare. Astfel, Jari Valkanen, prof. univ. la Helsinki, care a fost ales la Braşov preşedintele asociaţiei pentru perioada 2008-20011, a ţinut să remarce că pentru actuala conferinţă şi-a ales bine locaţia, ţinând seama şi de perioada optimă pentru dezvoltarea cartofului în România.

„Între Finlanda şi România, spunea Valkanen, sunt multe similitudini în domeniul cartofului. Avem un sistem asemănător de producere a soiurilor şi cred că este bine să se facă schimburi între noi. În condiţiile crizei mondiale de alimente, cartofului îi revine un rol esenţial.“

La rândul său, olandezul Anton Haverkort, secretarul asociaţiei, şi-a arătat admiraţia pentru eforturile făcute de cercetătorii români, în condiţiile în care aceştia nu beneficiază de subvenţii din partea statului. Aşa cum sublinia acad. Cristian Hera, „cercetarea românească este remarcabilă, dar se află în pragul colapsului.

Nici nu mai are posibilităţi de finanţare, în condiţiile în care 81 de mii ha de pe care se valorifica altădată producţia au fost retrocedate. Cum să mai ţină România pasul în cercetare cu UE când Franţa, de exemplu, investeşte anual 685 milioane de euro în cercetarea agricolă, iar Olanda, o ţară mult mai mică, 58 milioane de euro numai pentru cartofi? Aceasta în condiţiile în care, din 1998, statul român nu a mai alocat niciun leu.“

Perspectiva nu este prea încurajatoare
Ceea ce s-a petrecut la Braşov a demonstrat că ştiinţa agricolă românească merită mai multă atenţie. În secţiunile conferinţei au fost dezbătute 70 de lucrări. În plen s-au prezentat expuneri privind impactul încălzirii globale asupra cartofului (Anton Haverkort), calităţile sale alimentare benefice sănătăţii (Norbert Haase – Germania), industrializarea cartofului (Sorin Chiru şi colaboratorii) etc.

S-a subliniat, printre altele, faptul că suprafaţa cultivată în Europa va scădea până la 50%, în condiţiile dublării producţiei pe unitatea de suprafaţă. La noi, în schimb, suprafaţa se va reduce doar cu 5%. În acelaşi timp se vor mări suprafeţele cultivate în ţările mari ale Asiei.

Aceeaşi soluţie o vede şi dna Pamela Anderson pentru ţările sărace unde, odată cu cultivarea cartofului pe suprafeţe mai mari, a scăzut procentul de îmbolnăviri şi subnutriţie. La rândul său, prof. univ. Valeriu Tabără, care predă de trei decenii un curs despre cartof la USAMV Timişoara, vede în acesta „materia primă a viitorului“ care va ajuta la progresul economic al omenirii.

Cu o floare de cartof…
După expunerile teoretice oaspeţii au luat contact cu terenul. Pe unul din traseele vizitate s-au evidenţiat realizările unor producători români care obţin rezultate la nivelul fermierilor occidentali.

Unul dintre ei este ing. Ioan Bartha, managerul Societăţii SOLFARM din Sfântu Gheorghe, care cultivă în fiecare an în jur de 400 hectare, cu preponderenţă cartofi.
„Mai toate arată excelent, observa cercetătorul elveţian Ruedi Schvarzel, iar meritul este exclusiv al producătorului“.

Culturi frumoase de cartofi au fost admirate de vizitatori şi la o fermă din Zăbala, dar mai ales la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Cartofului Târgu-Secuiesc.

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 16, 16-31 AUGUST 2008

֩ Comentarii