Imprimati articolul

Perdelele forestiere, un deziderat care se amână (II)

• În partea a II-a a interviului cu prof. univ. dr. Marian Ianculescu, membru titular
al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, vă supunem atenţiei Programul de Dezvoltare privind perdelele forestiere, cu referire directă la argumentele de ordin agrotehnic şi economic.

Păduri pe încă două milioane de hectare

– Ce-a mai rămas de făcut, domnule profesor?

– Dacă ne referim la ce mai trebuie făcut, atunci doresc să încep cu înfiinţarea reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi şi pentru protecţia căilor de comunicaţie în toată ţara.

Acţiunea va trebui demarată în această toamnă întrucât, potrivit noului Cod Silvic, până în anul 2035 va trebui împădurită o suprafaţă de circa 2 milioane hectare din afara fondului forestier. Lucrările de împădurire vor fi executate atât pe terenurile degradate, inapte pentru alte folosinţe decât cea silvică, cât şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie.
Finanţarea, marea problemă!

– O acţiune de asemenea proporţii presupune mai ales fonduri bugetare. La cât estimaţi dimensiunea acestora şi câte s-au acordat în 2007 şi 2008?

– Fondurile nu sunt prevăzute în lege a fi numai de la bugetul de stat. Poate cel mult costurile cu realizarea studiilor şi proiectelor necesare. În rest, finanţarea proiectelor ar trebui să se facă cu fonduri structurale europene, mai ales că acţiunea de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie din ţara noastră are efecte benefice nu numai la scară locală, ci şi la scară regională şi chiar globală.

Sunt ţări puternic dezvoltate care ar fi dispuse să finanţeze asemenea proiecte. Dar trebuie contactate, începând de la şeful statului, la prim-ministrul României şi continuând cu miniştrii care au responsabilităţi, potrivit legii, în realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

La toate întrunirile internaţionale, în cadrul convorbirilor bilaterale ar trebui ridicată cu maximă solicitudine această problemă mult prea importantă.

În contextul schimbărilor climatice, se ştie că vegetaţia forestieră constituie mijlocul cel mai eficient pentru atenuarea acestor schimbări climatice. Cercetările au demonstrat că, dacă la nivel planetar s-ar împăduri o suprafaţă de peste 600 milioane de hectare, s-ar contribui la stocarea dioxidului de carbon de la toate sursele, gaz incriminat în procesul de încălzire globală a Pământului.

De aceea apare extrem de necesară unirea eforturilor din partea tuturor ţărilor de a lua măsuri pentru dezvoltarea pădurilor, lucru posibil dacă ţinem cont că există în prezent la nivel planetar o suprafaţă de peste 1 miliard de hectare de teren aptă pentru a fi împădurită.

Din păcate, la nivel mondial, bilanţul anual între rata despăduririlor şi cea a împăduririlor este negativ, şi anume un minus, în fiecare an, de peste 9 milioane hectare de pădure.

În loc ca măcar să crească în fiecare an cu câte 60 milioane de hectare de pădure, pentru ca în timp de 10 ani să se realizeze o suprafaţa minimă de 600 milioane de hectare necesară pentru prevenirea încălzirii Pământului, nu se pune la loc nici măcar cât se defrişează.

Iată câteva consideraţii care pledează pentru implicarea tuturor factorilor de decizie de a realiza cu continuitate asemenea deziderate la nivel local, regional şi global.

În primul rând, argumentele economice

– Problematica constituirii perdelelor forestiere este deosebit de complexă şi aş dori să îndreptăm discuţiile pe probleme ce ţin de organizarea acestora în teritoriu.

– Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie prevede că acţiunea de realizare a acestora este o cauză de utilitate publică, care într-adevăr implică exproprieri, care se fac potrivit legii în vigoare.

Dar, în cuprinsul legii am lăsat posibilitatea ca, în cazul perdelelor forestiere de protecţie a câmpului, să nu mergem pe exproprieri, ci pe acordul proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri, cu toate avantajele prezentate mai sus. Numai în cazuri cu totul speciale se poate recurge la exproprieri, cu o prealabilă şi justă despăgubire.

– Există la această dată vreun judeţ în care s-a conceput un program complet de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie? S-a făcut ceva concret pentru materializarea lui?

– În special în judeţul Teleorman există condiţii de începere a împăduririlor, la fel şi în judeţele Olt, Dolj, Mehedinţi. Proiectele tehnice sunt întocmite. Numai interes şi pasiune să existe.
Lucrurile se mişcă însă destul de greu. Dar sunt convins că, odată pornită din loc, această acţiune se va desfăşura an de an, cu continuitate, în folosul tuturor. Este mai greu până se câştigă experienţă.

– Înţeleg că prioritate vor avea zonele sudice, în special cele supuse pericolului de deşertificare. Ce perioade de timp estimaţi pentru încheierea acestei acţiuni în perimetrele respective?

– Da, în mod special zonele din sudul şi sud-estul Câmpiei Române, cu procente de împădurire extrem de reduse, chiar şi sub 1-2%, cum sunt porţiuni mari din judeţele Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa, Dolj, Olt, Mehedinţi, Brăila, Galaţi etc. şi din Podişul Dobrogei (judeţele Constanţa şi Tulcea), zone cu tendinţe evidente spre deşertificare.

Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie este o acţiune continuă, practic fără termen de finalizare. Realizarea însă a reţelelor forestiere de protecţie a câmpului din judeţele amintite mai sus ar trebui să se facă cu cea mai mare urgenţă.

Ca să fiu optimist, aş prognoza un termen de finalizare de 10 ani de zile. Dar pentru acest lucru trebuie o organizare temeinică a acestei acţiuni din partea ministerelor implicate, a administraţiei locale şi judeţene, precum şi a tuturor structurilor silvice din ţară etc.

Alte priorităţi

• elaborarea de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, la comanda Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a studiilor de fundamentare a necesităţii înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele: Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Galaţi, Vaslui, Giurgiu, Vrancea, din Câmpia Română şi Podişul Moldovei; Timiş, Arad, Bihor, Satu-Mare, din Câmpia Tisei; Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj din Podişul Getic, din Podişul Transilvaniei pentru perdelele forestiere antierozionale;

• realizarea de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) a studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru crearea reţelelor de perdele forestiere de protecţie în judeţele Constanţa, Tulcea şi Ilfov, potrivit Legii nr. 289/2002 şi a hotărârii de Guvern nr. 1343/2007;

• aprobarea studiilor de necesitate prin hotărâri ale Guvernului;

• întocmirea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice, în baza Legii privind perdelele forestiere de protecţie şi a hotărârilor de Guvern pentru aprobarea studiilor de necesitate, care vor fi luate;

• execuţia lucrărilor în baza unui Program de împădurire, care va trebui să fie corelat cu producerea materialului biologic pentru plantare.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 16, 16-31 AUGUST 2008

֩ Comentarii