Imprimati articolul

Agricultorii semnalează: Drumul lung al proiectelor cu finanţare europeană

• Interviu cu Georgiana Pupezescu, directorul Centrului Regional Muntenia
de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

– Doamnă director, mulţi agricultori şi primari din zona dumneavoastră se plâng de timpul prea lung pentru rezolvarea proiectelor depuse la Centrul Regional III Muntenia, până când acced la finanţare europeană…

– Adevărul este că avem prea puţin personal faţă de volumul mare de muncă. Primim o serie de proiecte incomplete, care lungesc timpul cu clarificări, reveniri şi altele. Potrivit legii, de la depunere până la soluţionare un proiect are nevoie de 37 zile.

Apoi, în funcţie de complexitatea acestuia, accesul la finanţare se face în intervalul de 60-90 zile. Solicitanţii pot ei înşişi să scurteze termenele. Numai proiecte să fie. În martie nu s-a primit mai nimic, iar după o explozie în aprilie şi mai, cu 149 şi, respectiv, 147 de proiecte, în iunie a cam fost pauză.

Probabil edilii au fost prinşi în campania  electorală. Abia acum afluenţa a revenit la cote normale, mai ales pentru „Renovarea şi dezvoltarea satelor“.

Călăraşi – peste aşteptări

– Care dintre cele şapte judeţe arondate: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman se află în frunte la astfel de proiecte?

– Un interes aparte îl au cei din judeţele Călăraşi – 75 de proiecte, Ialomiţa – 47, Teleorman – 37 şi Prahova – 32). Acesta din urmă se distinge prin complexitatea proiectelor prezentate.

– Care este stadiul de selectare şi eligibilitate a acestora?

– Acum putem discuta de proiecte eligibile doar în cazul celor depuse până în martie 2008. Este vorba despre 93 de proiecte cu 42 milioane de euro, care vor fi supuse, în curând, atenţiei Comitetului Naţional de Evaluare. Celelalte, la timpul lor...

– Ce se va întâmpla cu proiectele care nu vor fi acceptate?

– Solicitanţii pot reveni cu ele, dar cu completările şi avizele necesare. Multora le lipsesc tocmai avizele unităţilor ori ale instituţiilor abilitate. Solicitanţii trebuie să ştie că proiectele neacceptate nu reprezintă o cauză pierdută.

– În felul acesta, solicitanţii vor bate iarăşi la uşile dumneavoastră…?

– Nu cred că va fi aşa. Dacă vin tot cu documentaţii incomplete, din care rezultă că nu cunosc ori ignoră prevederile clare ale Ghidului solicitantului, atunci vor fi probleme. Şi nu din vina noastră.

Noi le-am explicat primarilor că, în ceea ce îi priveşte, ei pot solicita acum şi proiecte integrate – aducţiunea apei, canalizare, modernizări de drumuri etc., cu valori de până la 2 milioane de euro.

Aceştia pot să se organizeze şi în asociaţii de dezvoltare comunitară, cu finanţare comună şi cu fonduri de la consiliile judeţene. Este o şansă unică, mai ales că până la urmă şi costul proiectelor li se returnează! Cu finanţare UE, satul românesc poate deveni cu adevărat european.

Zootehnia şi legumicultura

– Să revenim la actualitate. Ce se întâmplă cu proiectele de pe măsurile 1.2.1. – Modernizarea exploataţiilor agricole şi 1.2.3. – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere?

– Până acum avem 40 de proiecte pentru ferme de taurine şi 30 ferme de suine (porcine). Există şi un număr important de solicitări pentru construirea de sere legumicole în Giurgiu, Teleorman, Argeş şi Dâmboviţa. În judeţ avem solicitări de utilaje legumicole, dar şi de irigaţii. Suntem în discuţii şi cu proiecte pe baza Programului MADR – Fermierul.

– Pentru orice proiect oamenii din cele 7 judeţe trebuie să bată drumul până la sediul regional din Târgovişte?

– Nu, în prima fază proiectele pot fi depuse la cele 7 oficii judeţene. Cererile de finanţare, după ce proiectele au fost declarate eligibile, trebuie depuse la noi.

Programul pentru micii fermieri

– Acum, în perioada de vară, veţi intra în vacanţă?

– În niciun caz. Vom lucra intens, astfel ca orice solicitare efectivă să fie soluţionată, cu atât mai mult cu cât acum au apărut şi alte programe cu finanţare europeană.

– Despre ce este vorba?

– Am început să demarăm un program pentru micii fermieri, al gospodăriilor de semisubzistenţă. În fapt, proiecte pentru creşterea şi modernizarea vieţii satului. Este vorba despre obiective specifice care vizează creşterea în gospodăriile ţărăneşti a producţiei agricole destinate pieţei, astfel încât acestea să poată deveni viabile economic.

Proiectele vor avea, este adevărat, o valoare modestă, câte 1.500 de euro/an, pentru o perioadă de 5 ani, pe fermă. Această măsură devine operaţională încă din 2008.

Dacă are proiectele gata, omul poate veni deja la noi, dar fermierul trebuie să ştie că pentru a primi finanţarea trebuie să facă dovada că face parte dintr-o formă asociativă recunoscută legal, că se află într-o zonă defavorizată ori că gospodăria sa aparţine unor tineri fermieri. Îi aşteptăm la noi pentru astfel de proiecte de modernizare a satelor pe câţi mai mulţi mici fermieri.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 15, 1-15 AUGUST 2008

֩ Comentarii