Imprimati articolul

România nu poate ignora progresul ştiinţific în agricultură
Rezoluţia Conferinţei Internaţionale
„Biotehnologii agricole – plante modificate genetic“

Dezbaterile din cadrul manifestării la care s-au reunit cercetători, cadre universitare, parlamentari, specialişti din MADR, fermieri, reprezentanţi de la Uniunea Europeană au condus la concluzii pe care participanţii doresc să le transmită decidenţilor politici din România.

Producătorii agricoli din România doresc să-şi dezvolte afacerile pe termen lung, respectând normele în vigoare, atât cele din Uniunea Europeană, cât şi pe cele naţionale. Considerăm că este de datoria autorităţilor române să sprijine producătorii agricoli, în limitele permise de legislaţia românească şi europeană, să aibă acces la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei agricole.

Un asemenea acces ar permite obţinerea unor producţii sporite, cu costuri mai mici de operare, contribuind la creşterea competitivităţii producţiei agricole româneşti pe piaţa internă şi internaţională.

Concret, ne referim la utilizarea în agricultura românească a plantelor modificate genetic. Dorim să precizăm că acestea au primit avizul favorabil pentru comercializare din partea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), instituţie europeană reputată pentru rigurozitatea sa ştiinţifică.

Argumente

În anul 2007, suprafaţa globală pe care au fost cultivate plante modificate genetic a ajuns la 114,3 milioane de hectare, înregistrându-se unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere, 12%. O astfel de evoluţie nu poate fi explicată decât prin avantajele evidente pe care le prezintă produsele biotehnologiei agricole moderne. Aceste avantaje, ca urmare mai ales a reducerii numărului de tratamente cu pesticide şi, implicit, a consumului de combustibil, sunt vizibile atât la nivelul fermei, cât şi pentru mediul înconjurător.

Un joc periculos

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi-a făcut publică intenţia de a interzice în România cultivarea unei plante modificate genetic (porumbul MON 810), a cărei introducere a fost aprobată în Uniunea Europeană în urmă cu 10 ani, pe baza avizului ştiinţific al EFSA. Nu este clar cum va fi justificată din punct de vedere ştiinţific o asemenea măsură.

Este de precizat că, în cursul primilor zece ani de cultivare, în UE nu au fost semnalate efecte dăunătoare asupra mediului, asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, ceea ce a determinat EFSA să nu-şi modifice opiniile ştiinţifice exprimate iniţial.

Demers pentru  un sistem raţional de cultură
În agricultura românească trebuie aplicate toate sistemele de cultură existente în prezent pentru acoperirea tuturor nişelor pieţei, ceea ce corespunde politicii de coexistenţă a UE. Cei care sunt împotriva folosirii plantelor modificate genetic opun acestui sistem raţional de cultură agricultura considerată ecologică. Interesul agriculturilor români, al majorităţii oamenilor din această ţară este ca agricultura să producă „pentru mase, nu pentru clase“. Ceea ce este posibil inclusiv prin asimilarea noilor tehnologii în producţia agricolă.

În loc de concluzii

Faţă de cele menţionate, solicităm elaborarea unei politici clare în domeniul biotehnologiilor moderne, în general, şi al biotehnologiilor agricole, în special. Această strategie trebuie gândită la adăpost de intervenţii politice conjuncturale, dictate de interese de grup, nu de interesele agriculturii româneşti şi ale societăţii în ansamblul său. Un aport hotărâtor la formularea deciziilor privind politica agrară în România trebuie să-l aibă rezultatele şi concluziile cercetării ştiinţifice din unităţile de cercetare şi universităţi.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 13, 1-15 IULIE 2008

֩ Comentarii