Imprimati articolul

Cercetătorii dau Bălţatei o altă configuraţie morfologică

În urmă cu mai bine de patru decenii, în apropierea de Iaşi lua fiinţă unitatea care avea să devină Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor – Dancu. Este vorba de una dintre puţinele unităţi de profil din ţară care a reuşit să se menţină în perioada de tranziţie, iar acum, ne spune domnul dr. ing. Teofil Creangă (foto), are o situaţie economică solidă.

Staţiunea are parafate contracte majore de cercetare şi – potrivit menirii ei – furnizează material de reproducţie de o calitate deosebită, cererea fiind la ora actuală mult mai mare decât putem oferi noi. Cele mai mari solicitări sunt pentru juninci din rasa Bălţată Românească de tip Hollstein Friză, animale de mare valoare genetică.

– Toate acestea sunt, înţeleg, strâns legate de temele de cercetare pe care le aveţi în studiu.

– Fără îndoială. Unul dintre proiecte se referă la managementul şi dezvoltarea tehnologiilor de creştere a taurinelor cu producţii de peste opt mii de litri/lactaţie. Elaborăm tehnologii pentru fermele mici şi mijlocii şi difuzăm aceste rezultate către fermierii din Moldova, care trebuie să tindă la astfel de producţii.

Tehnologii aflate în curs de elaborare

– Ne vorbeaţi despre noile investiţii; care este stadiul acestora?

– Trebuie să vă spun că animalele pe care le-am oferit şi până acum unităţilor de creştere s-au comportat mai bine decât cele care s-au importat din vestul Europei. Avem deschisă finanţarea cu care vom reînnoi total biobaza experimentală a unităţii, vom adopta tehnologii de întreţinere în sistem liber şi, mai mult, pe lângă creşterea productivităţii, vom reduce ieşirile din efectiv, astfel încât vom asigura un număr sporit de juninci oferit spre vânzare.

O soluţie – creşterea taurinelor pentru carne
În Uniunea Europeană există o nişă pentru carne de bovină de peste cinci sute de mii tone, ori aceasta oferă posibilitatea obţinerii unor importante venituri şi pentru crescătorul de animale din România.

Din păcate, până acum nu s-a făcut mai nimic în această direcţie: ori nu există programe, ori verigile care sunt necesare în vederea dezvoltării acestui sector nu sunt bine puse la punct şi, cu siguranţă, crescătorii de animale nu sunt informaţi.

– Domnule director, cum vă asiguraţi necesarul de furaje pentru cele 900 de capete?

– Avem 635 ha de teren, din care 200 sunt ale acţionarilor care îşi primesc drepturile „la zi“. Investiţia pe care am demarat-o ne va permite modernizarea tehnologiilor, a adăposturilor, unde de circa 40 ani nu s-a mai făcut nimic.

De asemenea, trebuie câştigate proiecte. În ceea ce ne priveşte, noi am finalizat şi depus un proiect pentru o nouă bază de cercetare prin Programul „Impact“ finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării care prevede accesarea fondurilor structurale de cercetare. Prin proiectul pe care l-am depus, în valoare de 4,5 milioane de euro, aflat în procesul de evaluare, vom dezvolta baza cercetării.

Aş remarca faptul că, pentru prima dată după 1990, Ministerul Agriculturii a alocat fonduri pentru dotare, la care şi unităţile trebuie să contribuie cu resurse proprii şi din programele de cercetare pe care le accesează.

Am credinţa că noua Lege a Cercetării, aşteptată de atâta vreme, va îndrepta unele lucruri, cum ar fi de pildă finanţarea de bază. În ultimul timp, trebuie să remarcăm că domeniul cercetării este suficient de bine finanţat prin programe competiţionale.

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 13, 1-15 IULIE 2008

֩ Comentarii