Imprimati articolul

Fermele agricole sunt o raritate

• Dialog cu ec. Monica Măntoiu, director executiv al DADR

C.B.: Cum arată acum câmpia buzoiană?

MM: Este mai mult decât promiţătoare. Avem 68.000 ha cultivate cu grâu, 14.000 ha cu rapiţă, 3.000 ha cu orz şi orzoaică. Alături de acestea avem însă şi multe terenuri nearate.

C.B.: Am văzut câmpuri rămase aşa din vară şi din toamnă. Sute de parcele şi parceluţe pline de buruieni şi resturi vegetale. Unele cred că sunt aşa din 2006...

M.M.: Sigur, poate mai mult ca în alte părţi, agricultura judeţului este fărâmiţată excesiv. Sunt peste 100.000 de gospodării ţărăneşti care deţin, în medie,
1-3 ha. Aceasta pentru că cei mai mulţi gospodari sunt reticenţi la orice formă de asociere.

C.B.: Ce fac atunci direcţia agricolă şi specialiştii dumneavoastră din sate pentru a-i încuraja să se organizeze în grupuri de producători, în ferme mari sau în asociaţii agricole?

M.M.: Aici avem o mare problemă. Prin apariţia unor noi organisme în domeniu, aşa cum este APIA, am cam rămas fără oameni în teren. În structura DADR avem 30 de agronomi pentru 84 de comune, la care se mai adaugă 10 specialişti de la consultanţa agricolă.

Ştim că trebuie făcut ceva, pentru că aşa nu se mai poate continua. Toate speranţele nostre rămân la viitoarele Camere Agricole. Altfel, organizarea de ferme agricole mari, puternice, în toate domeniile, rămâne un vis. Speranţele vin din partea străinilor.

C.B.: Câte ferme au fost constituite în ultimii ani?

M.M.: Puţine. Nu vă pot spune câte. Un oarecare semn încurajator ar fi că au început să apară ferme agricole, de câmp mai ales, cu participarea unor italieni şi, mai de curând, greci. Dintre cele existente sunt puţine care deţin peste 100-200 sau 500 ha.

Se disting cele 3-4 ferme mari din comuna Padina, care au câte 1.000 ha de teren. Nu prea avem asemenea ferme cu profil zootehnic, legumicol, piscicol.

Regretabil este că, în locul fostelor IAS, nu s-a organizat nicio fermă agricolă viabilă. Sigur, avem câteva sute de asociaţii şi societăţi agricole, dar acestea au probleme cu organizarea şi dotarea tehnică. Ar trebui să fi susţinut mai mult organizarea grupurilor de producători. Avem doar patru astfel de grupuri în tot judeţul, care îşi doresc să funcţioneze ca societăţi comerciale, dar au probleme cu dotarea tehnică şi câte altele.

C.B.: Ce face DADR Buzău pentru a-i sprijini pe fermieri în dotarea tehnică?

M.M.: Atât fermele mari, cât şi cele mai mici au o dotare precară – tractoare şi combine vechi. În ultimii ani acestea, cu sprijin de la stat, au achiziţionat doar 350 de combine şi alte utilaje noi. Din păcate, din 2008 sistemul de subvenţionare cu 50% din preţ a utilajelor s-a încheiat.

Alte sisteme, deocamdată, nu mai sunt. Desigur, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt preconizate o serie de măsuri de sprijin pentru modernizarea exploataţiilor agricole.

C.B.: Ştim că UE acordă sprijin financiar direct doar acelor fermieri care fac dovada pregătirii lor tehnice de specialitate...

M.M.: Pentru pregătirea profesională a fermierilor s-a făcut câte ceva, dar nesemnificativ. Şi aceasta ca urmare a lipsei specialiştilor agricoli în domeniu. Speranţele pentru pregătirea profesională a fermierilor rămân tot de la viitoarele Camere Agricole. Până atunci, nădăjduim să avem tot mai multe ferme competitive...

• 250.000 ha – suprafaţă arabilă.
• 100.000 ha – cereale de toamnă.
• 84 de comune; 40 de ingineri agronomi.
• 100.000 – gospodării săteşti.

Cristea Bocioacă
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2008

֩ Comentarii