Imprimati articolul

Aproape totul despre biotehnologii

Descoperirea şi introducerea în producţie a metodelor biotehnologice este considerată cea mai spectaculoasă realizare ştiinţifică a agriculturii mondiale. În ultimii ani, pe plan mondial se observă o creştere spectaculoasă a suprafeţelor cultivate cu OMG-uri, în special în ţările dezvoltate. Astfel, numai în anii 2006 şi 2007 suprafaţa a crescut cu 12,3 milioane de ha, adică cu 12%, acesta fiind cel de-al doilea „vârf“ în 5 ani.

Ţările cultivatoare

În prezent, 23 de ţări au optat ferm pentru cultivarea plantelor modificate genetic, liderul mondial incontestabil fiind SUA.

În 2007, cel de-al XII-lea an de cultivare a plantelor obţinute prin biotehnologii, suprafaţa cultivată cu OMG-uri a continuat să crească. Astfel, pe plan mondial au fost cultivate peste 114,3 milioane de hectare.

Presiunea fermierilor

Organizaţiile de fermierii din UE solicită aceste tehnologii pentru a-şi apăra competitivitatea!

Există 12 milioane de fermieri care apelează la metodele biotehnologice de cultivare, din care 90% sunt agricultori cu mijloace financiare scăzute.
În 2007, ţările în curs de dezvoltare au continuat să obţină beneficii mai mari de pe suprafeţele însămânţate cu culturi biotehnologice, prin comparaţie cu ţările industrializate.

Suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic în ţările în curs de dezvoltare a crescut cu 8,5 milioane ha (21%) în 2007.

În 2007, cele cinci ţări principale cultivatoare de plante modificate genetic, din Asia, America Latină şi Africa - China, India, Argentina, Brazilia şi Africa de Sud, care, împreună, au o populaţie totală de 2,6 miliarde (40% din populaţia globului) şi-au extins suprafeţele cultivate la 46 milioane ha – echivalentul a 40% din suprafaţa totală de la nivel mondial.

Concluzii

În cei 12 ani de practică agricolă nu s-a înregistrat niciun caz de infestare.
Un nivel mai bun al productivităţii şi veniturilor - creşteri de randament de la 5 la 50%. Creşteri ale veniturilor fermelor: 7 miliarde $ în 2006, respectiv 34 miliarde $ în perioada 1996-2006; 17,5 miliarde $ în ţările industrializate şi 16,5 miliarde $ în ţările în curs de dezvoltare.

Protejarea biodiversităţii. În sistemul de cultură dublă pe aceeaşi suprafaţă (1,5 milioane ha de teren arabil) - salvarea suprafeţelor împădurite, conservarea biodiversităţii.
Impactul asupra mediului. Scăderea necesarului de resurse externe. Economisirea a 289.000 mil tone de pesticide ingredient activ, în perioada 1996-2006.

Economisirea a 15 miliarde kg de C02 în 2006 – scădere de 6,5 mil. a numărului de maşini - modificări climatice.

Beneficii de ordin social. Contribuţie la atenuarea sărăciei în rândul a 11 milioane de mici agricultori, în 2007.
Preţuri mai accesibile la alimente, furaje şi fibre.

Ing. I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2008

֩ Comentarii