Imprimati articolul

Dăunătorii grădinilor: cum îi stârpim?

Combaterea integrată a dăunătorilor din cultura legumelor are la bază metode şi mijloace de reducere a pagubelor, printr-o folosire raţională a tuturor posibilităţilor de control al acestor dăunători.

Cârtiţa

La noi cârtiţa este răspândită se găseşte pe arii largi între şes şi munte. Trăieşte într-o galerie complicată, ce se recunoaşte în afară prin muşuroaiele de pământ pe care îl escavează atunci când sapă în sol. O femelă poate da naştere la 3-7 pui.

Cârtiţa se hrăneşte, în primul rând, cu insecte mici, ouă şi larve ale acestora, râme, viermişori care trăiesc în sol, păianjeni, dar şi cu rădăcini sau tulpini subterane ale plantelor legumicole cultivate în grădina de lângă casă.

Cârtiţa este animalul care distruge plantele din grădină, cauzând pierderi însemnate culturilor legumicole, cât şi gazonului din faţa casei.

Limaxul de grădină (Deroceras agrestis L.)

Iernează sub formă de ou, ce este depus în sol la 3-4 cm. adâncime. Din aceste ouă, primăvara devreme apar larvele. O femelă depune în medie 400-600 ouă. Incubaţia durează 20 de zile, iar maturizarea larvelor este de 40-60 de zile, având două-trei generaţii într-un an de zile.

Limaxul de grădină se hrăneşte cu boabe în germinaţie şi plante aparţinând unor familii diferite de leguminoase, graminee, chenopodiacee. Cu ajutorul radulei, dăunătorul roade neregulat frunzele, rădăcinile, tuberculii sau chiar fructele în care sapă cavităţi sau galerii. La vărzoase, melcul de grădină pătrunde printre frunze, cauzând gelificarea lor, iar din acest motiv se depreciază valoare comercială a produsului.

Buha-verzei (Mamestra brassicae L.)

Buha-verzei iernează în sol în stadiul de pupă, la aproximativ 10 cm adâncime. Adulţii apar de obicei în a doua decadă a lunii aprilie, începutul lunii mai şi îi întâlnim în culturile de legume până în luna iulie.

Adulţii crepusculari şi chiar nocturni se retrag în timpul zilei la baza plantelor sau pe sub bulgări de pământ. În această perioadă ei se hrănesc cu nectarul plantelor. O femelă poate să depună până la 800 de ouă, incubaţia durează două săptămâni, după care apar larvele care se hrănesc cu ţesuturile frunzelor.

Pagubele cele mai mari se înregistrează după formarea căpăţânilor de varză, când larvele cresc şi pătrund în interiorul lor, cauzând galerii profunde umede, în interiorul cărora se instalează apoi bacterii şi ciuperci saprofite, care duc la deprecierea căpăţânilor, pagubele produse de acest fenomen putând să se ridice până la 80%.

Larvele de buhă a verzei pot fi distruse prin măsuri agrotehnice, cât şi prin aplicarea de tratamente fito-sanitare recomandate de literatura de specialitate. Se pot utiliza şi unele produse bio, nepoluante, selective şi netoxice, cum ar fi Dimilin 25 WP, Nomotol 15 SC - 0,05%. Nu în ultimul rând acest dăunător are la rândul lui duşmani naturali care limitează numărul de dezvoltare şi îi ţin sub pragul de dăunare.

Ing. Gavril CRĂSNEAN, OJCA Satu Mare
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2008

֩ Comentarii