Imprimati articolul

Rachetele antigrindină nu pot sparge norii...

Niciunul dintre locuitorii comunei prahovene Călugăreni nu poate uita cele petrecute în noaptea de 8 spre 9 iunie 2007, când grindina a distrus nu numai plantaţiile viticole, ci şi acoperişurile caselor. „Atunci, aşa cum relata inginerul Constantin NICOLESCU, şeful Serviciului Antigrindină din cadrul DADR Prahova, echipa noastră era acasă şi nu putea interveni pentru că programul e de numai 12 ore zilnic.“

La cele spuse mai sus adăugăm faptul că, la ora aceasta, nu este încă aprobat proiectul Hotărârii de Guvern privind acţiunea antigrindină, ca de altfel nici proiectul unei legi de reglementare a domeniului intervenţiilor active în atmosferă, propus de un număr de 5 parlamentari.

„Chiar dacă se obţine aprobarea în următoarele zile, va fi deja prea târziu, spune ing. Nicolescu, pentru că fenomenul grindinei poate apărea de acum oricând. Noi însă avem nevoie de mai bine de două luni pentru organizarea licitaţiei. În acest răstimp, şi materialul existent în depozite (respectiv rachetele din dotare) se perimează.“

Teoretic, apărarea este puternică

Pentru cei care cunosc mai puţin sistemul, reamintim că acţiunea antigrindină a debutat cu 9 ani în urmă, în Prahova, din 2002 sectorul fiind preluat de către beneficiar – MAPDR.

Potrivit afirmaţiei domnului Nicolescu, circa 80.000 ha de vii, livezi şi grădini de legume au fost apărate anul trecut de grindină.

Conform proiectului HG, se prevede modernizarea unităţii-pilot Prahova, dar şi finanţarea unităţii de coordonare Iaşi, care are în vedere centrele Moldova I (Iaşi-Vaslui) şi Moldova II (Vrancea-Galaţi). În stadiul de proiect se află centrele Mureş şi Timiş. Mai există propuneri pentru amplasarea unor asemenea centre în Oltenia şi Dobrogea.
Sistemul Antigrindină are mulţi adepţi în rândul viticultorilor şi pomicultorilor, care doresc să scape de consecinţele calamităţilor naturale care le dijmuiesc în fiecare an recoltele. Chiar şi statul, prin despăgubirile plătite producătorilor, este afectat.

Argumente economice

Mai sunt şi opinii împotriva sistemului, care ar fi prea costisitor. Realitatea dovedeşte însă tocmai contrariul. State ca SUA, Argentina şi Brazilia folosesc pe scară largă mijloace de combatere a fenomenului.

Pe tot globul, în cadrul Register of National Weather Modification Proiects 2000 sunt prevăzute 74 de proiecte funcţionabile în 23 de ţări care acoperă toate continentele. În Franţa, de pildă, viticultorii pot apela la societăţi particulare care se ocupă de combaterea grindinei, în timp ce alte societăţi fac aprovizionarea cu dotările necesare.

„Calculul hârtiei, spunea ing. Nicolescu, dovedeşte că fiecare leu cheltuit de noi în acest scop, anul trecut, a evitat pierderi în valoare de 9 lei.“

Şi atunci, de ce atâta tergiversare, mai ales că se cunoaşte eficienţa sistemului? Viticultorii şi pomicultorii prahoveni, şi nu numai ei, aşteaptă şi în acest an ajutorul staţiilor-pilot antigrindină.

„În prezent, spunea ing. Nicolescu, nu avem nici personal suficient şi dotarea se iroseşte în depozit.“ Numai norocul va putea face ca grindina să nu afecteze viile, livezile şi grădinile legumicole din Prahova şi din întreaga ţară, până când lucrurile se vor pune la punct în această privinţă.

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2008

֩ Comentarii