Imprimati articolul

Brădeni, mândria de altădată a saşilor

Ca multe alte comune aflate în zone cu terenuri cu fertilitate mai redusă, cum este şi Brădeniul, cu un arabil de categoria a patra, şansa o constituie industria sau turismul. Aici însă acestea capătă o altă conotaţie.

Oamenii trăiesc de pe urma animalelor, pentru că fâneaţa este de o calitate mai bună. Ei cresc mai ales ovine, în jur de 5.000 de capete. Bovinele sunt doar vreo 500. Ar fi mai bine dacă ar fi organizaţi în ceea ce priveşte valorificarea produselor. Acum se descurcă fiecare cum poate. Cu brânza se mai duc pe la pieţele oraşelor din apropiere şi o dau cam cu 10 lei, dar cu laptele nu se ştie ce va fi. Producătorul care-l colecta în zonă s-a retras. „…zice că au găsit mai ieftin tocmai în îndepărtata Ucraina, de parcă 70 de bani era mult“, îmi spune un localnic.

Sunt şi mulţi care trăiesc de pe urma legii venitului minim garantat, în jur de 300 de persoane.

Atracţia turistică ţine de istorie

Pe vremuri, localitatea era majoritar săsească, acum dacă mai este o familie. Urmele lăsate de ei ar putea să fie însă de bun augur pentru că ar atrage turişti. Aici se află două din celebrele biserici fortificate, una în satul Brădeni şi alta în Retiş.

Cea din Brădeni, atestată în 1350, înconjurată de un zid de apărare şi patru bastioane, ascunde un tezaur de artă populară unic în România. 140 de lăzi, numite „Stollentruhen“, din care unele datează din secolul al XVI-lea.

Sunt lucrate din scânduri de brad sau stejar, încheiate în „nut şi feder“ şi colorate parţial cu albastru sau brun-roşcat (sânge de bou), fiind ornamentate cu motive antropomorfe si zoomorfe, unele cu substrat magic, spre ocrotirea conţinutului.

Aceste biserici aveau capacitatea de a deveni, la nevoie, adevărate cetăţi de necucerit. De aceea aici erau păstrate valorile tuturor locuitorilor (în acele lăzi), cerealele, ba chiar slănina (localnicii spun că îşi ţineau slănina acolo până când au plecat din ţară). Este şi o fântână chiar în interiorul bisericii, cu apă potabilă.

Bisericile au fost evanghelice, dar cea din Retiş a fost preluată de către ortodocşi, pentru că în sat nu mai există niciun sas. De altfel, acolo mai este un monument istoric, chiar biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Nicolae“, construită în 1811.

La acestea se mai adaugă şi Cetatea tumulară de incineraţie, o necropolă din epoca romană, sec. II – III, situată pe versantul de sud al dealului Bradului.
Tot ca atracţie turistică, cu un flux deja destul de mare, sunt heleşteiele Brădeni, amenajate iniţial pentru piscicultură, iar acum pentru pescuit sportiv.

Despre peisaj nici nu mai vorbesc, priviţi ce am putut prinde cu aparatul foto!
Din păcate, mai este până când toate aceste atracţii vor fi exploatate. Trebuie mai mult curaj şi mai multă iniţiativă din partea localnicilor pentru a folosi prilejul oferit de accesul la banii veniţi de la Uniunea Europeană.

Brădeni - Henndorf - Henningfalva

Localizare: Situată în estul judeţului Sibiu, la limita cu judeţele Braşov şi Mureş, la 24 km distanţă de Sighişoara şi 37 km de Făgăraş. Poziţia GPS a bisericii fortificate: N46 04.693 E24 49.724. Sate: Brădeni, Retiş, Ţeline. Suprafaţa totală: peste 8 mii ha; 80,6 kmp. Populaţie (2002): 1.501.

Infrastructura comunei: Alimentarea cu apă: acum se face prin foraje proprii (puţuri) în fiecare gospodărie; dar se va realiza o reţea de apă şi canalizare, fiind necesari aproximativ 23 km de reţea. Există posibilitatea investirii în îmbuteliere de apă plată sau în amplasarea unei fabrici de fabricare a unor sucuri naturale (există teren disponibil). Alimentare cu gaz metan: există doar în localitatea Retiş, în celelalte localităţi nu s-a realizat din lipsa banilor. Comunicarea: se realizează prin telefonie fixă şi mobilă, dar şi prin internet la primărie şi la şcoală.

Personalităţi locale: Remus Răduleţ (n. 3 mai 1904, Brădeni, Sibiu - d. 6 februarie 1984, Bucureşti) a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române. Ilarion Cocişiu (1910-1952), compozitor, etnomuzicolog, folclorist.

Adrian NEDELCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2008

֩ Comentarii