Imprimati articolul

Şi ce furaj era cândva borceagul!

Nu cred că mai există o evidenţă a culturii de borceag în România. Şi când te gândeşti ce furaj valoros este acesta!

Borceagul constituie una dintre cele mai importante surse de proteină, alături de culturile de lucernă şi trifoi.

El este cultura furajeră formată dintr-un amestec de măzăriche de primăvară sau mazăre cu ovăz sau orz de primăvară. Se recomandă semănatul împreună cu ovăzul sau orzul pentru faptul că măzărichea, semănată singură, cade şi putrezeşte pe sol, mai ales în anii ploioşi.

Din cercetările efectuate rezultă că, la o participare de 20-25% a măzărichei, conţinutul de proteină brută a borceagului este de 9,1%, în timp ce la o participare de 50-70% conţinutul în proteină brută creşte la 13,7%.

În condiţii normale de umiditate, raportul dintre cele două componente este de 2:1, ceea ce presupune folosirea a 150-180 kg de sămânţă la hectar, din care 100-120 de kg măzăriche şi 50-60 kg de ovăz sau orz.

Borceagul se seamănă primăvara timpuriu, în prima urgenţă, temperatura minimă necesară germinării fiind de 2-3°C, când plantele tinere pot suporta temperaturi scăzute, de minus 5-6°C. Dacă se doreşte folosirea eşalonată a borceagului, ca furaj verde, administrat la iesle, semănatul se face în două-trei etape la interval de 10-15 zile.
Când şi cum îl recoltăm?

Epoca de recoltare variază în funcţie de destinaţia furajului. Pentru masă verde, borceagul de primăvară se recoltează eşalonat din momentul când planta de susţinere are înălţimea de 40-50 cm (faza de buroluf), iar producţia estimată a se obţine este de cel puţin 10 t/ha masă verde.

Cea mai rentabilă folosire a borceagului este prin cosire şi administrare ca nutreţ verde la iesle, în cantităţi de 50-70 kg/zi în hrana vacilor de lapte. Valoarea nutritivă a unui kilogram de borceag fiind de 0,10-0,14 UN/kg se pot realiza 3.000-3.500 UN/ha. Deoarece eliberează terenul devreme, după borceagul de primăvară se pot semăna porumb, sorg, iarbă de Sudan (culturi duble), de la care se obţin încă 2.500-3.000 UN/ha.

Pentru fân, borceagul se recoltează în faza de înflorire a măzărichei, iar atunci când proporţia de ovăz este mai mare, recoltarea trebuie făcută până la înflorirea ovăzului, când se obţin 5-6,5 tone fân/ha.

După înspicare, borceagul se poate folosi tocat, ca masă verde sau pentru însilozare. Dacă recoltarea se întârzie din cauza creşterii procentului de celuloză, valoarea nutritivă a furajului scade, apropiindu-se de aceea a fânului mediocru de graminee. Fânul de bună calitate este gustos, echilibrat în substanţe nutritive, iar în hrana animalelor se administrează în aceleaşi cantităţi ca fânul de lucernă.

Alte argumente

Borceagul de primăvară obţinut din amestecul de mazăre furajeră sau comestibilă, cu ovăz este mai timpuriu, mai productiv, cu un conţinut mai mare de proteină brută şi constituie un furaj valoros pentru toate speciile şi categoriile de animale.

Cercetările efectuate au dus la concluzia că un borceag bun se obţine şi din amestecul de mazăre cu iarbă de Sudan.

Din punct de vedere agrotehnic, culturile de borceag constituie bune premergătoare pentru cerealele de toamnă şi, în primul rând, pentru grâu, deoarece părăsesc terenul din vreme şi lasă în sol cantităţi importante de azot.

Ing. Bogdan MACOVSCHI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2008

֩ Comentarii