Imprimati articolul

Ţăranii despre starea pomiculturii

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti a găzduit Sesiunea Anuală de Cercetări Ştiinţifice, urmată de Concursul Naţional de Mere. Cu acest prilej i-a sărbătorit şi pe profesorii Iancu Mihai şi Ioan Miliţiu, care au împlinit onorabilele vârste de 70, respectiv 80 de ani.

În cadrul sesiunii au fost prezentate referate prin care s-au atins probleme importante ale pomiculturii ce privesc atât cercetarea, cât şi producţia în acest sector. S-a vorbit, în primul rând, despre evoluţia sectorului pomicol din România, despre tendinţele sortimentelor de fructe şi noi modalităţi de păstrare a acestora, precum şi despre comportamentul unor soiuri de măr cu rezistenţă genetică.

Au luat cuvântul directorii staţiunilor de la Voineşti şi de la Bistriţa, precum şi cercetători din cadrul Institutului de Valorificare a Producţiei Horticole şi a Staţiunii de Cercetare Pomicolă Iaşi. La eveniment a mai participat şi un reprezentant al Facultăţii de Horticultură Bucureşti, care a vorbit despre metodele moderne de agrotehnică în livezi şi o firmă privată de cercetare din Franţa. Au fost prezenţi şi profesorul Nicolae Ştefan, preşedintele secţiei de Horticultură din cadrul ASAS, decanii facultăţilor de Horticultură din Iaşi şi Bucureşti, şi reprezentanţi ai diferitelor asociaţii de producători din judeţul Dâmboviţa.

Prezentările au dat naştere unor largi dezbateri cu privire la sistemul pomicol din România şi la perspectivele înnegurate ale acestuia. Astfel s-a pus în discuţie nevoia elaborării unor strategii de dezvoltare a patrimoniului pomicol din fiecare judeţ, care să prevadă, în primul rând, o soluţie pentru valorificarea producţiei, deoarece în zonă nu există depozite de păstrare corespunzătoare şi nici capacităţi pentru industrializare.

Ofurile producătorilor

Pomicultorii din sectorul privat au cerut sprijinul staţiunii de cercetare în vederea introducerii în cultură a unor soiuri de fructe cu care să poată face faţă concurenţei din UE. Ei au precizat că nu vor material săditor pomicol din Olanda sau Italia, deoarece acesta nu este aclimatizat şi adecvat condiţiilor din ţara noastră.

„Avem nevoie de susţinere de la înfiinţarea plantaţiei şi până la desfacere, pentru a nu rămâne doar o piaţă de desfacere pentru producţia comunitară“, au mai spus reprezentanţii asociaţiilor de producători care au amintit şi faptul că, pentru investiţii în pomicultură, creditele sunt inexistente.

 Ei s-au plâns mai ales de lipsa sprjinului din partea statului în condiţiile în care îngheţurile din primăvară şi seceta din vară au făcut ravagii în cea mai mare parte a livezilor, iar puţinul rămas, din cauza calităţii slabe, a fost valorificat în industrie, adică la preţuri mult mai mici.

Tot reprezentanţii asociaţiilor sunt cei care au tras semnalul de alarmă privind plantaţiile noastre, în marea lor parte îmbătrânite. În pofida acestei stări de lucru, ei spun că printre măsurile ce privesc accesarea noilor fonduri europene, modernizările plantaţiilor pomicole nu se regăsesc!

Cele mai multe reproşuri au fost aduse ministerului. Aceasta pentru că toate demersurile făcute de pomicultori de-a lungul timpului au rămas fără niciun răspuns! Singurul imbold venit din partea acestei instituţii a fost ca producătorii să se asocieze pentru a putea controla astfel atât piaţa, cât şi preţul fructelor.

În paralel cu acest eveniment s-a desfăşurat şi concursul de mere la care au participat numeroşi producători. Cele mai multe medalii au fost câştigate de Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni, care a fost premiat pentru soiurile Ionathan şi Mutsu, dar au mai fost medaliaţi şi alţi producători din zonă.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

֩ Comentarii