Imprimati articolul

O boală pleacă, alta vine

• Interviu cu dr. Gicu Drăgan, director executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare Brăila

Rep.: Domnule director, cum se desfăşoară în teritoriu asistenţa sanitar-veterinară?

G.D.: La nivelul judeţului Brăila, avem 38 de circumscripţii concesionate, cu 45 de medici, şi 10 circumscripţii zonale cu 10 medici oficiali. Aceştia au un contract semnat cu noi pentru efectuarea acţiunilor din programul strategic, adică tot ce înseamnă vaccinări şi recoltări de sânge. Programul a fost respectat, dar nu în totalitate. De exemplu, am avut o problemă la vaccinarea pseudopestoasă la pasăre.

Referitor la acest program strategic, la începutul anului s-a spus că vaccinul va fi suportat de stat, iar manopera de proprietar. Ulterior s-a revenit, precizându-se că atât manopera cât şi vaccinul vor fi suportate de proprietar. De altfel, acesta este şi motivul pentru care n-am putut să acoperim chiar tot.

Rep.: Mai exact, judeţul Brăila s-a confruntat cu boli periculoase?

G.D.: Gripă aviară nu am avut anul acesta. În schimb, am avut 237 de capete cu leucoză, pe care le-am eliminat. Din păcate, mai avem în stoc 22 de capete pe care nu vor să le sacrifice proprietarii pentru că nu le convine preţul. În următoarele săptămâni vom rezolva şi această problemă.

De asemenea, am avut 18 animale reacţionate pozitiv la tuberculinare, care au fost scoase din efectiv. În acest moment nu mai avem nici vaci cu tuberculoză. În 2007 am avut un focar de rabie, dar s-a stins.

Ne-a apărut şi un focar de pestă porcină, declarat în data de 8 octombrie 2007. Prima dată am vaccinat în zona de supraveghere, adică în comunele limitrofe din Insula Mare (Băndoiu, Măraşu, Ţăcău) şi pe cealaltă parte pornind de la Spiru Haret, Stăncuţa, Berteşti, Gropeni. În Balta Mică, unde a apărut focarul, am identificat 2.255 de porci, pe care i-am vaccinat deja şi care au fost sacrificaţi.

Rep.: Care sunt factorii de risc în răspândirea unor asemenea boli, având în vedere totuşi că judeţul se află la limita unor zone de apă ce reprezintă puncte de atracţie pentru păsările migratoare?

G.D.: Am eliminat factorii de risc, o dată prin asigurarea condiţiilor de biosecuritate, adică cu filtru sanitar la fermele respective, ceea ce înseamnă că nu intră şi nu iese nimic neverificat. O altă măsură de biosecuritate este ca personalul respectiv să nu deţină porci în gospodăriile respective şi apoi vaccinarea tuturor porcilor din cele 21 de localităţi din jurul acestor complexe.

Rep.: În ce măsură actualul sistem de organizare pe structurile cunoscute poate garanta prevenirea actualelor epidemii?

G.D.: În opinia mea, suntem bine organizaţi. În afara comandamentului antiepizootic judeţean, la nivelul de Direcţiei funcţionează cu succes un comandament de luptă care, în permanenţă, asigură personalul necesar în cazul apariţiei unui focar astfel încât în cel mai scurt timp, să ne putem deplasa, să punem diagnosticul şi să luăm măsurile care se impun pentru a eradica boala.

Rep.: Brăila este judeţul cu cele mai mari complexe de creştere a porcilor din România. Sunteţi convins că actualele metode de prevenire a pestei dă garanţia că această boală nu va pătrunde în fermele de aici?

G.D: Dacă nu vaccinăm, există posibilitatea să apară un focar de pestă în aceste complexe. Focarul natural este reprezentat de mistreţi, pe care trebuie să-i vaccinăm cu momeli dar, din nefericire, de un an şi ceva nu avem asemenea medicamente. Bine că avem pentru vulpi, ca să le dăm să nu mai turbeze. De aceea am şi recurs la vaccinarea în focar cu virus C.

Structura şeptelului

• Bovine: 56.000 capete
• Ovine: 200.000 capete
• Păsări: 1.400.000 în gospodăriile populaţiei şi 1.200.000 la cele 4 ferme de la Plopu, Oprişeneşti, Traian şi Brăila ale firmei Agrimon.
• Cai: 24.600 capete
• Porci: 120.000 gp, 165.000 în exploataţiile comerciale (5 complexe mari).

Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

֩ Comentarii