Imprimati articolul

Record medical trist

Prof. univ. dr. Mircea Cinteză este o personalitate de prim rang a medicinei româneşti. Numele său este legat nu numai de autoritatea personală pe care o are în rândul colegilor săi de breaslă, ci şi de implicarea sa directă în marile probleme ale unui sector vital pentru apărarea sănătăţii noastre.

G.V.: Care este vârsta de la care trebuie să fim atenţi cu noi înşine?

M.C.: Cei care fac ştiinţă profundă zic că de la vârsta copilăriei. Greşelile alimentare şi de comportament din copilărie pot genera anumite consecinţe. Folosind bunul-simţ, organismul este flexibil până la 35-40 de ani, când nu se mai adaptează unei solicitări maxime. Din clipa aceea trebuie să fim atenţi şi, evident, atenţia creşte după vârsta de 50 de ani.
Mortalitatea infantilă, tuberculoza şi bolile cardiovasculare

G.V.: Cum apreciaţi starea de sănătate a românilor în prezent?

M.C.: Nu este bună. Adevărul este că suntem în contratimp cu Europa. Deţinem câteva „recorduri“ care sunt legate de situaţia noastră materială. Avem cea mai mare mortalitate infantilă şi maternă din Europa. Deţinem locul întâi la tuberculoză.

Acest aspect ţine de condiţiile sociale şi de hrană, nesatisfăcătoare în zonele rurale izolate sau în zonele urbane de la periferie. Însă peste 60% din moartea românilor este cauzată de bolile cardiovasculare, pe când în Occident procentajul se reduce la jumătate.

G.V.: De ce suntem aşa de „inimoşi“?

M.C.: Pentru că agresăm inima şi vasele cu felul nostru de „a fi“. Sunt trecuţi în compendiile de cardiologie vreo 30 de factori de risc, vreo 100 în cărţile academice, dar în realitate sunt numai patru sau cinci.

Unul este fumatul, care provoacă cancer şi distruge vasele de sânge. Altul, cel mai grav, este sedentarismul: mâncăm mult fără să ne mişcăm. Suntem sedentari din cauza celor trei progrese ale societăţii: stăm în faţa calculatorului la serviciu, ne postăm în faţa televizorului acasă şi ne aşezăm la volan, când ne deplasăm.

Regulile medicale spun că: mai bine un gras care face sport, decât un slab care nu se mişcă. „Nemişcarea“ face ca în organism să se acumuleze substanţe toxice vasculare şi de aceea devenim bolnavi de hipertensiune şi imediat după aceea de inimă. Dincolo de dieta alimentară, mai grav este aşadar sedentarismul.

Marea şansă – Uniunea Europeană

G.V.: Din punctul de vedere al sănătăţii, există vreo şansă ca românii să ajungă din urmă populaţia europeană?

M.C.: Da, eu cred că da, pentru că avem imensa şansă că suntem în Uniunea Europeană şi, chiar dacă nu vrem, regulile acesteia se extind şi la noi. UE ne-a primit în rândul ei pentru ca pe teritoriul românesc, cu populaţia de aici, să poată construi şi investi bani, aşa cum s-a întâmplat în Franţa, Germania, Italia încă de acum 50 de ani.

Ei vin aici să construiască o societate asemănătoare cu cea de acolo. Şi dacă vin, vrem nu vrem, ne uităm, vedem că este bine şi ne vom comporta asemeni lor. Ei se mişcă mult, încep să fie mai puţin interesaţi de mâncare.

Noi am fost obsedaţi de lipsa de hrană şi atunci, în aceşti ani am fost entuziasmaţi că avem de toate. De altfel, deţinem recorduri mondiale de consum de alimente şi bunuri comune pe cap de locuitor, tocmai pentru că eram înfometaţi şi nu le avusesem atâţia ani. Vom începe să fim mai atenţi cu persoana noastră, ne vom duce la doctor şi vom trata tensiunea arterială crescută.

Cu alte cuvinte: vom merge şi noi în mersul lumii, că nu suntem altfel, atâta doar că am avut un decalaj istoric pe care începem să îl depăşim.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 9, 1-15 MAI 2008

֩ Comentarii