Imprimati articolul

În şcolile săteşti lipsesc lecţiile de agricultură

După o jumătate de veac m-am reîntors la şcoala unde am învăţat. La şcoala generală din Pleaşa, comuna Bucov – Prahova, am făcut parte din prima promoţie care a terminat 7 clase în sat. Cu ani în urmă am aflat o veste rea: şcoala mea luase foc! Au trecut însă anii şi, păşind de curând pe poarta vechiului local, am aflat o clădire frumoasă şi nouă ce poartă cu mândrie numele vestitului voievod Mihai Viteazu, care a avut o bătălie prin părţile locului la finele secolului al XVI-lea. Curtea încăpătoare, plină de flori, atrage pe oricine.

În ultimii 9 ani, la cârma şcolii s-a aflat profesorul de biologie Ion Chiţă, cel care de curând a împlinit un sfert de veac în învăţământ. M-a însoţit în vizită prin clasele curate şi luminoase, prin cabinetele de biologie, literatură română şi istorie. Peste tot numai mobilier nou, procurat, după spusa directorului, prin strădania unei foste eleve a şcolii care lucra în administraţia centrală, dar şi cu sprijinul sponsorilor din zonă.

Elevii se ridicau politicoşi în picioare. Chiar şi după ce sunase clopoţelul, în clasă era linişte şi ordine. De necrezut!

„Ce le-aţi făcut, domnule director, de sunt atât de cuminţi?“, l-am întrebat mirat. „Sunt bine crescuţi de părinţii lor. Nu vreau să fac afirmaţii grave, dar în contact cu «găştile» de la oraş unii adolescenţi îşi mai schimbă comportamentul. Avem un colectiv sudat, format din 24 de profesori şi învăţători calificaţi, care lucrează de câţiva ani buni împreună. Aici învaţă 311 elevi. Mai mult de jumătate dintre absolvenţii noştri reuşesc în fiecare an la liceu.“

Despre armonia existentă în cancelarie mi-a vorbit cu căldură doamna profesoară Zorica Ionescu, bănăţeancă din Oraviţa, care e convinsă că a găsit aici elevi dornici să deprindă tainele limbii şi literaturii române. Directorul are la clasele a V-a şi a VIII-a şi un curs opţional de educaţie pentru sănătate mintală şi socială, explicându-le elevilor tainele intimităţii omului.

L-am întrebat pe director dacă la ora de biologie pledează pentru teoria creaţionistă sau pentru cea evoluţionistă şi mi-a răspuns: „E de datoria mea să le prezint pe amândouă. Educaţie religioasă se face încă de acasă, iar orele de religie sunt urmărite de toţi elevii. Oricum, nimeni nu îngrădeşte libertatea credinţei, dar nici nu te împiedică să ai alte opinii.“

Cum mă aflam într-un sat, m-am interesat dacă elevii din Pleaşa mai învaţă în şcoală şi agricultura. „Din păcate, nu – afirmă directorul. Toţi sunt obligaţi să studieze un curs teoretic de tehnologie, ca şi cei de la oraş.

Avem însă speranţa să obţinem un lot al şcolii cu ajutorul primăriei.“ Deocamdată însă şcolarii fac cursuri teoretice şi visează cum să ajungă să lucreze la oraş sau, mai departe, în Occident. Aşa cum o fac unii părinţi rămaşi şomeri, care erau cândva salariaţi ai fabricii de produse refractare din Pleaşa.

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 9, 1-15 MAI 2008

֩ Comentarii