Imprimati articolul

De Sfintele Sărbători, îndestulătoare vor fi sigur...

Ouăle roşii, trufandalele şi anafura

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici se pregătesc să întâmpine Sfintele Paşti după datina străbună, care oferea enoriaşilor bucuria de a se înfrupta din bucatele sfinţite în noaptea şi dimineaţa Învierii.

Chiar în vremurile de restrişte, masa pascală a românilor a însemnat un belşug alimentar care, pentru o clipă, îi transpunea într-o lume virtuală.

Coborând în realitatea zilelor noastre, românii vor avea parte în aceste sărbători de o ofertă din partea agricultorilor în care îndestulătoare vor fi ouăle, pâinea, trufandalele şi cozonacii. Ca de fiecare dată în ultimii 100 de ani, feţele bisericeşti sunt pregătite să asigure anafură pentru toţi credincioşii.

Spre deosebire de regăţeni şi moldoveni, pentru transilvăneni masa pascală va fi îmbogăţită mai ales prin preparate conservate în stare crudă, în gospodăriile ţărăneşti. Este vorba de celebrul jambon şi de cârnaţii afumaţi.

Mieii – mai puţini şi mai scumpi

Într-un an normal, românii puneau pe altarul sacrificării aproximativ 3 milioane de miei. În 2008 se pare că numărul va fi mai mic, pentru că aceştia au ieşit din iarnă tare pricăjiţi. În unele zone, oferta pare a fi atât de mică, încât doritorii s-au înscris pe lista on-line a ciobanilor încă din iarnă.

Care va fi preţul mielului? Dacă ne raportăm la starea pieţei în preajma sărbătorilor de Paşti ale catolicilor şi reformaţilor, atunci kilogramul de carcasă de miel ar putea atinge 200 lei/kg. Nu este exclus ca în unele zone din Regat şi Moldova mielul să fie şi mai scump.

Mieii provin, în majoritatea lor, din turmele ciobăneşti şi se vând pe piaţa ţărănească, cum s-ar spune. Ciobanii s-au deşteptat şi, în numele calităţii, nu coboară cu mult preţul sub cel al supermarketurilor.

La ora când dăm la tipar aceste rânduri, nu stăpânim cu exactitate pulsul pieţei de miei vii. Dar sfatul nostru este ca proprietarii să vândă acum, iar consumatorii să se înghesuie la cumpărare.

Ouăle s-ar putea ieftini

Scăpată de spectrul „aviarei lui Flutur“, avicultura şi-a regăsit cadenţa. De la plecarea „provocatorului“ de epidemii false, nici în fermele de păsări şi nici în gospodăriile populaţiei n-au fost identificate cazuri serioase de contaminare aviară.

Se estimează că fermele avicole vor acoperi doar jumătate din cererea totală de 80 milioane de ouă. Restul reprezintă producţia din gospodăriile populaţiei, unde consumul este mult peste media pe ţară.

Concurenţă acerbă între producătorii de trufandale

Serele româneşti au început să livreze tomate, dar este greu să reziste pe o piaţă gestionată de importatori.

Din toamnă şi până acum, pieţele româneşti au fost aprovizionate în bună măsură cu legume din import. Din a doua jumătate a lunii martie au apărut şi producători autohtoni ce cultivă în spaţii protejate.

Rezultatul a fost că preţurile la unele sortimente (ridichii, verdeţuri), ce au mare căutare în preajma sărbătorilor de Paşti, s-au înjumătăţit. Scumpe, foarte scumpe rămân în continuare tomatele şi castraveţii de seră, ca să nu mai vorbim de ardei, unde preţul continuă să fie prohibit pentru o bună parte a populaţiei.

Oricum, românii nu sunt încă atât de săraci încât să nu poată orna masa pascală cu trufandale.

Date statistice

Piaţa legumelor şi fructelor în România ar putea depăşi anul acesta 800 milioane de euro. Vremea rece din această primăvară ar putea fi un factor restrictiv doar în cazul în care ea se va prelungi.

• În mod incredibil, distorsiunile cele mai mari se înregistrează pe piaţa fructelor, unde oferta internă acoperă doar 20-25% din cerere.

• Importul masiv de cartofi este apreciat a fi unul aberant, în condiţiile în care an de an producătorii autohtoni îşi pot valorifica mai puţin de jumătate din stocurile de care dispun.

• Suntem a doua forţă legumicolă în zonă. Între ţările din Europa Centrală, cu cele 600.000 hectare cultivate, România ocupă locul doi, după Polonia, cu un milion de hectare. Pozitivă este şi tendinţa de creştere a consumului de legume pe locuitor. Într-un an agricol normal, românii consumă între 200 şi 220 kilograme de legume pe locuitor. Este drept că, în structura consumului, ponderea o deţin cartofii şi varza, sortimente cu o valoare nutritivă mai scăzută.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2008

֩ Comentarii