Imprimati articolul

Oameni care au făcut istorie
În acest număr, Constantin FILIPESCU

S-a născut în 1879 în satul Burdusaci, judeţul Tecuci, într-o familie de descendenţi răzeşi. În 1898 s-a înscris la Şcoala Centrală de Agricultură de la Herăstrău, pe care a absolvit-o cu rezultate excelente în anul 1902.

A fost numit de guvernul român preşedinte al Comisiei de Împroprietărire a Ţăranilor, în Basarabia. Împreuna cu Gh. Munteanu-Murgoci, a fost autorul Legii împroprietăririi rurale. În următorii ani s-a retras din activitatea publică profesională şi a trăit la proprietatea sa. La vârsta de 48 de ani, ocupă funcţia de inspector general la Ministerul Agriculturii, unde a lucrat până la pensionare.

Încă din perioada studiilor la Herăstrău a editat revista ,,Embrionul“, ca organ al Societăţii Studenţilor Agronomi. Imediat după absolvire, în anul 1903, a colaborat la importanta revistă a lui Simeon P. Aurelian, ,,Economia Naţională“. Aici a publicat Monografia agricolă a comunei Armăşeşti, Ialomiţa şi Monografia Şcolii Mixte de Agricultură Armăşeşti.

Tot în această revistă a publicat, în anul 1908, prima lucrare social-agrară importantă: Îmbunătăţirea agriculturii ca bază a îmbunătăţirii soartei ţăranului, apăruta la scurt timp după sângeroasele răscoale ţărăneşti de la 1907.

Tot în legătură cu dezvoltarea agriculturii a scris lucrarea Creditul în agricultură, unde face recomandări utile de folosire a acestuia.

În anul 1910, C. Filipescu a publicat lucrarea Grâul nostru şi derivatele lui, în limba franceză, utilizând şi date de analize chimice făcute de profesorul Al. Zaharia şi Paul Hertz de la Universitatea din Bucureşti.

Sub titlul: Hrana vitelor, a publicat o lucrare cu un foarte valoros conţinut ştiinţific şi practic; în fapt, aceasta era o veritabilă carte despre Producerea furajelor, cum o numim azi. Activitatea care a lăsat cele mai durabile contribuţii la dezvoltarea ştiinţei şi în special a practicii agricole o constituie publicistica agricolă şi social-agrară.

C. Filipescu a introdus pentru prima dată fotografia color în revistele agricole din România.

În anul 1928 a fost delegat din partea României ca reprezentant la Societatea Naţiunilor, unde se studia ,,problema zahărului“ şi unde a expus lucrarea: Le probleme de sucre en Roumanie.

A fost apoi ales membru fondator al ,,Confederaţiei internaţionale a cultivatorilor sfeclei de zahăr“ cu sediul la Paris. În această calitate a publicat lucrarea: Problema mondială a zahărului.

Fără îndoială, lucrarea care a aureolat munca întregii sale vieţi şi căreia i se alătură imediat numele lui C. Filipescu este Marea Enciclopedie Agricolă a României.

La întocmirea acestei lucrări, personalitatea lui C. Filipescu a reuşit să atragă contribuţia celor mai luminate minţi ale vremii din ştiinţele agronomice şi cele înrudite.
A încetat din viaţa în anul 1947.

Dr. ing. Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2008

֩ Comentarii