Imprimati articolul

Noaptea Învierii

La miezul nopţii, în întreaga fire
Pornesc să cânte îngerii în cor,
Dând marea veste că Mântuitorul
S-a ridicat din morţi, biruitor,

Că Binele a pus pe fugă Răul
Şi diavolul coboară-n iad, învins...
Dumnezeiască noapte! Bucuria
E fără margini, fără de cuprins.

Veniţi şi voi, săteni, la sărbătoare,
Cu sufletul deschis, cu gând pios,
Veniţi către altar să luaţi lumină
Şi proslăviţi-L pe Iisus Hristos!

Pe Prea Curata ce-a purtat în pântec
Cu drag nespus nepreţuitul rod
Şi L-a născut la Bethleem, în iesle,
Departe de gealaţii lui Irod!

Pe Duhul Sfânt ce ne păzeşte viaţa
Ca pe-un ostaş armura, ca un scut,
Dar mai presus – pe Cel Atotputernic
Prin care totul, toate s-au făcut!

Şi să-nălţăm spre Cer fierbintea rugă
De-a fi mai milostiv cu-acest popor,
S-avem şi noi un dram de fericire,
Cârmuitori mai buni în viitor,

Să nu mai ardă seceta recolta,
Să nu mai cadă ploile potop,
Să nu mai întâlnească pasul ţării
Numai oprelişti, tină şi vârtop!
..............................................................
La miezul sfintei nopţi, când luăm lumină
Şi-nconjurăm biserica din sat,
Ce minunat răsună marea veste:
Hristos, Iisus Hristos a înviat!

Gelu Oproiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2008

֩ Comentarii