Imprimati articolul

Gheorghe Glăman, un optimist virtual

Este foarte greu să trasez o barieră între calitatea de practician şi cea de om de ştiinţă a actualului preşedinte al Societăţii Române a Horticultorilor: prof. univ. Gheorghe Glăman.

De-a lungul activităţii de agronom, el a avut şansa de a face cercetare practică în cea mai vestită podgorie din Europa. La Ostrov şi-a însuşit primele lecţii de viticultură superintensivă. Acolo a deprins calităţile acelor personalităţi care au răzbit în viaţă prin profesionalism şi o mare putere de caracter.

Astăzi, Gheorghe Glăman este, deopotrivă, om de ştiinţă şi manager. În cea de-a doua calitate el are de înfruntat vicisitudinile unei economii de piaţă aflată parcă în derivă.

G.V.: Primăvara rimează întotdeauna cu o mare suprafaţă de culturi protejate. Cum stau lucrurile acum?

G.G.: Agricultorul, indiferent de meseria lui, primăvara are multe lucrări de făcut. În horticultură, respectiv în sere şi solarii, în spaţiile protejate, lucrul a început demult. Imediat după Anul Nou s-au efectuat primele însămânţări, acum se repică, în timp ce unele culturi s-au şi plantat...

Într-adevăr au crescut spaţiile de solarii. Faţă de anul 1990, aceste spaţii aproape s-au dublat. În ceea ce priveşte consumul de legume în ţara noastră este şi va fi asigurat, în cea mai mare parte, din recolte proprii. Importurile au început să crească mai ales în marketuri şi supermarketuri, unde primează calitatea.

Din păcate, noi ne-am învăţat la piaţă să nu dăm atenţia necesară prezentării calitative a mărfii. Se vorbeşte despre aspect şi gust, calităţi organoleptice foarte importante ale fructelor şi legumelor. Dar mai este şi aspectul aşezării într-un ambalaj, etichetarea acestuia. Această parte de final a prezentării mărfii aproape că anulează munca de un an a producătorului. Va trebui să facem cu toţii eforturi.

În primul rând producătorii, dar şi Statul să dea o mână de ajutor în ceea ce priveşte ambalajele sau accesul la informaţie, pentru că altfel vom pierde lanţurile magazinelor de lux. În rest, la sectorul legume-fructe am putea spune că stăm bine. Necazurile cele mai mari sunt în pomicultură, unde livezile sunt îmbătrânite.

Adevărul este că, în ultimii 17-18 ani, nu s-au realizat plantaţii. Nu cred că în următorii zece ani vom fi în stare să ne asigurăm necesarul de fructe, iar după aceea factura externă va fi din ce în ce mai mare.

G.V.: În viticultură?

G.G.: După cum ştiţi, consumul de vin din import este relativ mic. Este de notat că singurul sector din horticultură la care am crescut la export este cel viticol. Or, piaţa internaţională a vinului este una dintre cele mai concurente. În viticultură, aşadar, semnele sunt bune.

G.V.: Conduceţi şi o mare unitate care distribuie seminţe. Este bine de mers pe material săditor românesc sau nu contează?

G.G.: Compania pe care o conduc este un distribuitor tradiţional de seminţe. Noi distribuim în mod normal 90-95% creaţii româneşti. Acestea au un mare avantaj: în primul rând soiurile create într-un anumit areal vor găsi condiţiile prielnice în zona respectivă.

În anul 2007, un an de secetă cumplită, cel mai bine au rezistat soiurile româneşti de grâu. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la o multitudine de soiuri româneşti de legume. Trebuie făcută, totuşi, o distincţie între soiuri şi hibrizi: când faci horticultură performantă este bine să cultivi hibrizi.

Alegerea soiului trebuie să fie în concordanţă cu ce poţi să faci pentru acel soi. Dacă vrei să-l cultivi la tine în grădină, atunci este preferabil să alegi un soi românesc decât hibrizi străini, care costă enorm de mult faţă de soiurile româneşti.

G.V.: Să înţeleg că rămâneţi un agricultor optimist?

G.G.: Noi, agronomii, avem un mare noroc: la fiecare 31 decembrie ne despărţim adeseori cu tristeţe de anul care a fost şi avem speranţe în anul ce vine. Sunt un om optimist şi nu văd de ce n-aş fi:  avem condiţii de climă şi sol, favorabile pentru horticultură; avem oameni care ştiu să muncească; avem şi acest ajutor, care nu este mic, cu fondurile structurale de la UE. Nu văd de ce să nu fie bine şi în continuare! Toate lucrurile se fac cu eforturi...

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 7, 1-15 APRILIE 2008

֩ Comentarii