Imprimati articolul

Cinci decenii de cercetare agricolă la Fundulea

La sfârşitul lunii noiembrie, cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România a aniversat 5 decenii de activitate încununată de realizări. Este vorba despre INCDA Fundulea, recunoscută atât datorită rezultatelor obţinute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice şi furajere, cât şi prin valorificarea acestor rezultate de către cultivatori.

Directorul general al Institutului, domnul Marian Verzea, şi-a exprimat pe această cale mulţumirea sufletească pe care i-o dau atât impresionantul tezaur biologic adunat la Fundulea de-a lungul timpului, dar mai ales cei care au contribuit la realizarea lui, cercetătorii.

Domnia sa a adus cu această ocazie un pios omagiu celor care au pus bazele Institutului, dar mai ales oamenilor de valoare care au trudit de-a lungul timpului pentru a consolida reputaţia acestuia. Printre cei enumeraţi s-au aflat nume cunoscute precum Nicolae Giosan, Irimie Staicu, Nichifor Ceapoiu etc.

Au onorat invitaţia la această aniversare reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, ai Universităţilor de profil agricol din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, dar şi numeroşi cercetători şi angajaţi ai unităţilor de cercetare din reţeaua Academiei Române.

Mândria de a fi contemporani cu ei

Au luat cuvântul domnul Valeriu Tabără, care a îndemnat Institutul să lupte în continuare pentru cercetarea agricolă, domnul Jenel Şerban, prefectul judeţului Călăraşi, care a vorbit despre aportul pe care Institutul l-a adus în recunoaşterea şi aprecierea judeţului atât la nivel naţional, dar şi în restul Europei şi Teodor Mihalcea, director în cadrul MADR care, de asemenea, a adus un elogiu Institutului şi cercetătorilor de valoare pe care acesta i-a format de-a lungul timpului.

Activitatea Institutului a fost cel mai bine prezentată de preşedintele Academiei Române, Cristian Hera: „Comunitatea ştiinţifică agricolă românească aniversează asăzi 50 de ani de cercetare şi diseminare a rezultatelor obţinute de INCDA în dezvoltarea agriculturii româneşti, prin crearea de soiuri şi hibrizi de excepţie şi livrarea spre producători a unor cantităţi considerabile de sămânţă din categorii biologice superioare. (...) Aceste realizări şi multe altele se explică prin înţelepciunea de a stabili legături strânse cu unităţile de cercetare din domeniul mecanizării, protecţiei plantelor etc.“

Domnia sa a salutat prezenţa în sală a unor cercetători care se află la Institut încă de la înfiinţarea acestuia, din 1957. De altfel, mulţi dintre aceştia au avut plăcerea de a primi, în cadrul manifestării festive, medalia jubiliară însoţită de diploma de excelenţă pentru constribuţiile însemnate aduse la progresul cercetării agricole româneşti. Şi se cuvine aici să enumerăm aceste valori, cea mai mare parte dintre ei aflaţi la o vârstă destul de înaintată:

Acad. Cristian Hera,
Dr. doc. Alexandru Viorel Vrânceanu,
Prof. dr. Tiberiu Mureşan,
Dr. ing. Nicolae Şarpe,
Dr. ing. Octavian Cosmin,
Dr. ing. Traian Sarca,
Dr. ing. Păcuraru Ioan,
Dr. ing. Nicolae Gumaniuc,
Dr. doc. Alexandru Bărbulescu.

Rezultatele unei activităţi de cinci decenii nu pot fi rezumate în câteva rânduri, motiv pentru care vom prezenta doar câteva dintre marile realizări la principalele culturi ce fac obiectul de cercetare al institutului de la Fundulea.

• În total, la INCDA Fundulea au fost înregistrate 316 creaţii proprii!!

Evoluţia soiurilor de grâu la Fundulea

1961- Promovarea soiurilor intensive străine
1970 - Crearea a nouă soiuri mai adaptate condiţiilor climatice şi de sol
1987 - Crearea a şase soiuri semipitice, printre primele din lume, cu rezistenţă superioară la iernare şi secetă
2004 - O nouă generaţie care a inclus 8 soiuri superioare.
• De 30 ani, soiurile create la Fundulea asigură două treimi din grâul ţării;
• Primele soiuri care s-au răspândit pe suprafeţe mai mari au fost Dacia, Iulia, Ceres, Fundulea 29. Aceste soiuri s-au impus prin capacitatea de producţie şi adaptabilitate la condiţiile de mediu specifice din ţara noastră şi au eliminat rapid soiurile străine, ajungând să fie cultivate în 1977 pe mai mult de 50% din întreaga suprafaţă cultivată cu grâu din ţară.

Cea mai mare realizare – hibrizii de floarea-soarelui

La floarea-soarelui, INCDA Fundulea a obţinut realizări de referinţă care l-au impus pe plan mondial.

• Au fost identificate şi folosite în premieră noi surse de androsterilitate, noi gene de rezistenţă la mană, lupoaie etc.
• Primii hibrizi din lume produşi pe scară comercială, Romsun 52 şi Romsun 53.
• 31 de hibrizi simpli şi 2 hibrizi trilineali înregistraţi.

Datorită acestor progrese, hibrizii româneşti de floarea-soarelui s-au impus nu numai în agricultura ţării noastre, ci şi pe piaţa mondială, fiind înregistraţi pentru cultivare în ţări ca Franţa, Spania, Turcia, Italia, Grecia şi China.

Salt impresionant la porumb

Încă din primii ani de existenţă, Institutul a adus o contribuţie esenţială la identificarea celor mai buni hibrizi dubli străini şi la organizarea sistemului de producere de sămânţă hibridă. În România, cultivarea porumbului dublu hibrid s-a generalizat în numai 7 ani, fapt ce situează ţara noastră printre primele ţări care au realizat trecerea de la soiurile cu polenizare liberă la hibrizii între linii consangvinizate.

• 75 de hibrizi înregistraţi în total.

Producerea seminţelor
Această activitate a fost desfăşurată neîntrerupt pe parcursul celor 50 de ani de existenţă a Institutului, asigurând astfel un material biologic cu însuşiri calitative superioare şi cu valoare culturală ridicată, fapt ce a contribuit la materializarea rolului seminţelor ca factor important de producţie.

Seminţe din verigi superioare livrate agriculturii.

Cu ocazia acestei aniversări, domnul academician Cristian Hera a adus în discuţie un subiect destul de delicat, cel privind finanţarea cercetării, despre care se tot discută de ceva ani cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, dar fără niciun rezultat. Domnia sa a precizat că, la ultimele discuţii purtate cu ministrul Dacian Cioloş, a aflat că s-au făcut deja demersuri pentru a include în buget finanţarea cercetării agricole, ulterior urmând să fie puse bazele definitivării proiectelor legislative.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

֩ Comentarii