Imprimati articolul

AGROSTAR-ul,

O mişcare sindicală pe cât de incomodă, pe atât de necesară

Federaţia Naţională a Sindicatelor AGROSTAR este o organizaţie profesională care reuneşte salariaţi din societăţile comerciale agricole, din unităţi de cercetare, precum şi producători agricoli.

Ea numără aproape 40.000 de membri, având în componenţa sa peste 150 de sindicate din toate ramurile agriculturii.

Realizând lipsa unor competitori autentici, AGROSTAR-ul a devenit port-drapelul acţiunilor revendicative din agricultură. Preşedintele acestuia, inginerul Ştefan Nicolae, nu pare ci este cu adevărat un lider „valabil“, cum s-ar spune, bucurându-se de respectul oamenilor de bun simţ.

Fire conciliantă, dar foarte dârză, Ştefan Nicolae s-a aflat în ultimii ani pe baricadele luptei pentru apărarea drepturilor celor pe care-i reprezintă şi, spre cinstea lui, a reuşit multe lucruri bune.

Agricultura, într-o criză fără precedent

Rep.: Domnule Ştefan Nicolae, dacă ar fi să facem un bilanţ al realizărilor sociale, care ar fi acesta?

Ş.N.: În ultimii optsprezece ani, agricultura României a intrat într-un declin total, fapt pentru care nici nu putem vorbi la ora actuală de realizări. Agricultura este într-o criză fără precedent. Pe fondul acestei degringolade, noi am încercat să adunăm oamenii pentru că e foarte important, în această situaţie, să creăm structuri puternice de presiune.

În ţările din UE, unde sunt sindicate puternice, lucrurile sunt foarte clare. Acestea fac parte din structurile tripartite de decizie şi toate politicile sunt stabilite împreună. Cred că noi am pierdut foarte mult în agricultură şi pentru că nu ne-am organizat la timp, iar acum culegem roadele acestei neimplicări.

Ceea ce mă bucură este că, de doi ani de zile, am început să strângem rândurile în ceea ce priveşte agricultorii din zona de subzistenţă.

Suntem organizaţi şi la nivel internaţional. Ne-am afiliat la structuri internaţionale reprezentative, cum sunt Uniunea Naţională a Agricultorilor cu sediul la Geneva şi Federaţia Europeană a Sindicatelor cu sediul la Bruxelles.

Avem o activitate amplă şi putem spune că, dacă în toamnă fermierii au primit un sprijin substanţial, este şi datorită presiunilor federaţiei noastre. De asemenea, pentru prima dată, legumicultorii şi pomicultorii vor primi o subvenţie, şi aceasta tot pentru că ne-am implicat foarte mult în obţinerea acesteia.

Suntem direct implicaţi în protecţia socială a lucrătorilor din societăţile agricole cărora le negociem contractul colectiv de muncă, salariile. Modul în care i-am reprezentat a dus la creşterea numărului de membri, care a ajuns acum la 40.000.

Sprijinul pentru campania de primăvară este zero

Rep.: V-am urmărit cu atenţie intervenţia la Conferinţa Naţională a Agricultorilor şi impresia a fost că sunteţi foarte nemulţumit de unele stări de lucruri din agricultură.

S.N.: E adevărat. Mai ales de modul în care mediul politic se implică. Acum este pentru prima dată în ultimii optsprezece ani când agricultorul român nu beneficiază de vreun sprijin pentru campania agricolă de primăvară.

Că le place sau nu le place unora, AGROSTAR-ul a fost şi rămâne cea mai solidă organizaţie de tip sindical din agricultura românească.

Cum să nu fii nemulţumit când Ministerul Agriculturii are datorii de 6.000 de miliarde subvenţii restante de anul trecut, când din 300 de miliarde pentru calamităţile de anul trecut nu s-a plătit un leu până acum?

Cum să nu fim nemulţumiţi, când Ministerul notifică la Bruxelles tot felul de bazaconii care blochează activitatea? Vrei un sprijin pentru lansarea unui sector, ţi se spune că nu se poate că au notificat la Bruxelles.

Nu se poate face agricultură în acest sistem ostil, care nu ne reprezintă interesele. Preţul la motorină este de două ori mai mare decât în restul Uniunii, iar cel al inputurilor s-a majorat cu 40% faţă de anul trecut... Acestea sunt realităţile din agricultura României.

Ieşirea în stradă, singura soluţie

Rep.: De regulă, Agrostarul îşi exprima revendicările în mod public cam pe la începutul primăverii. Se va repeta această tradiţie şi în 2008?

S.N.: Sigur că da. Curând vom avea o primă acţiune de protest a Sindicatului Crescătorilor de Taurine împotriva procesatorilor pe care încearcă să-i aducă la masa dialogului pentru a le spune că preţul oferit nu le acoperă nici jumătate din cheltuieli.

De asemenea, vom avea acţiuni de pichetare a Ministerului pe problema preţului la motorină şi a întârzierii efectuării plăţilor.

La rândul lor, sindicatele din legumicultură şi pomicultură vor ridica problema programelor de subvenţii în acelaşi mod. Nu ieşim în stradă pentru că aşa ne place, ci pentru că nu avem alte soluţii.

Un nou ministru, o nouă abordare

Rep.: Nu aţi conlucrat prea bine cu Ministerul Agriculturii şi nici cu Guvernul. La minister se află acum o altă echipă: credeţi că există şansa unui dialog constructiv?

N.Ş.: Din păcate, multe direcţii din cadrul ministerului sunt ocupate de aceiaşi oameni, neprofesionişti. Lucrurile astea noi i le-am spus ministrului şi probabil, dacă timpul îi va permite, va face modificările de rigoare.

Rep.: Poate că afirmaţia pe care o voi face acum v-ar putea  deranja, dar statutul de gazetar mă obligă. Sunt voci care susţin că nu sunteţi chiar atât de reprezentativ pe cât zgomot faceţi…

N.Ş.: Cel mai bine le demonstrăm că suntem reprezentativi atunci când ieşim în stradă.

Câte sindicate din agricultură ies în stradă an de an? Or, atunci când vii în faţa ministerului cu cinci mii de oameni, cu vaci cu lapte şi utilaje agricole – oare asta nu înseamnă reprezentativitate?

În agricultură, din câte cunosc eu, singura care are o reprezentativitate proprie, în baza numărului de membri înscrişi, este Federaţia AGROSTAR. Noi am dovedit acest lucru şi în instanţă, unde ne-am prezentat cu „tone de dosare“, cu semnăturile membrilor de sindicat şi cu hotărârile judecătoreşti ale sindicatelor.

Trebuie să recunosc că ministrul Cioloş are o altă filozofie de dialog, una mai apropiată de doleanţele agricultorilor. Dacă ne uităm însă în jos, spre cei care ar trebui să lucreze la hotărâri şi la strategii, acolo sunt mari probleme.

Interviu realizat de Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 7, 1-15 APRILIE 2008

֩ Comentarii