Imprimati articolul

Piaţa îngrăşămintelor

Ştiinţa fertilizării

La mijlocul lunii noiembrie, firma Timac Agrom, membră a grupului Roullier din Franţa, a sărbătorit la Sinaia un an şi jumătate de activitate în România. Printre invitaţi s-a numărat o serie de colaboratori şi distribuitori de îngrăşăminte din toată ţara, dar şi specialişti în nutriţia plantelor. Cu această ocazie, domnul Jean Nicolas Simon, specialist în agronomie în cadrul Grupului Roullier, a prezentat tendinţele mondiale privind cererea de îngrăşăminte, dar şi directivele UE în acest sector. Un punct de vedere aparte îl are domnul Adrian Drăgan, directorul firmei Timac Agrom România, care s-a arătat foarte interesat de piaţa românească a îngrăşămintelor, de preţuri şi tendinţe.

Rep.: Care este obiectul de activitate al firmei, domnule Drăgan?

A.D.: Pentru a ajunge la firma noastră din România trebuie să vorbim de grupul mamă – Roullier – prezent cu partea de nutriţie vegetală în 35 de ţări. Grupul Roullier are o istorie de 50 de ani, timp în care a ajuns la o cifra de afaceri de 1,2 miliarde de euro.

Are trei ramuri, una pe care o avem astăzi şi în România, şi anume input-uri pentru agricultură (produse pentru nutriţia vegetală şi animală), iar celelalte două sunt axate pe agrochimie şi alimentaţie umană. Ceea ce ne diferenţiază de alţi producători de îngrăşăminte este un element foarte important numit cercetare. 

Noi pornim de la idea că nu este corect ca plantele să primească mereu acceaşi hrană, la fel cum noi, oamenii, nu avem în fiecare zi acelaşi meniu. Noi respingem viziunea industrială de a obţine un produs în cantitate industrială şi a-l plasa pe piaţă, care să nu aibă nimic de-a face cu planta şi cu ştiinţa.

În centrul atenţiei grupului Roullier se află protecţia mediului, fapt pentru care specialiştii de aici abordează un nou mod de lucru, recomandând un fertilizant în funcţie de specificul fiecărei ferme (sol, condiţii pedoclimatice), cerinţele plantelor şi producţia urmărită.

Forţa grupului constă în cele 4 laboratoare de cercetare şi o reţea de 70 de universităţi din lume cu care se face schimbul de molecule.
Tendinţe

Rep.: Care sunt tendinţele pe piaţa îngrăşămintelor în ultimii ani?

A.D.: În ceea ce priveşte contextul internaţional, putem remarca o creştere atât a preţurilor produselor agricole, cât şi a preţului îngrăşămintelor. Creşterea preţului îngrăşămintelor se poate explica prin creşterea preţurilor materiilor prime, pentru transport, precum şi cursul euro/dolar.

Luând în calcul acest context internaţional, chiar dacă în anul 2008 se vor exploata suprafeţe mai mari prin renunţarea la îngheţarea a 10% din suprafaţa unei ferme europene, preţul produselor va continua să rămână la nivel ridicat datorită cererii foarte mari. Din acest motiv, acum este cea mai prielnică perioadă să se investească în îngrăşăminte pentru a creşte producţiile pe hectar.

Rep.: Cum vedeţi piaţa îngrăşămintelor din România acum, după un an şi jumătate de când aţi pătruns aici?

A.D.: În primul rând, trebuie precizat faptul că această piaţă acum 15 ani se situa la nivelul a 4 milioane de tone, iar anul trecut s-a ajuns abia la circa 650 de mii de tone, ceea ce reprezintă aproximativ 15%. Pentru următorii ani, potenţialul ar fi undeva la 2 milioane de tone, dacă se lucrează corect. Asta înseamnă să fertilizăm cât trebuie, când trebuie şi să lucrăm pe suprafeţe mai mari.

Marea problemă este că în România avem 9 milioane de hectare arabil, dar şi foarte mult teren nelucrat. Ba, mai mult, la noi se aplică foarte puţine îngrăşăminte faţă de necesar. Este foarte important să înţelegem aceste lucruri pentru că viitorul României depinde de agricultură! O altă problemă cu care ne confruntăm este faptul că la noi încă se aplică îngrăşămintele la întâmplare din cauza lipsei cartărilor agrochimice. O astfel de lucrare ar arăta exact care sunt nevoile solului şi ale plantei. Sunt fermieri care nu prea vor să investească în culturi! Încercaţi un sondaj şi veţi vedea că mulţi agricultori folosesc acelaşi tip de fertilizant de acum 30 de ani.

Dacă tehnologia şi pesticidele le-au schimbat, la îngrăşăminte nu au ajuns încă. Sunt şi oameni care citesc, investesc, se documentează, vor să fie la zi cu tot ce se întâmpă şi doar aceştia sunt cei care vor câştiga cu adevărat din agricultură.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

֩ Comentarii