Imprimati articolul

Sfinţii şi sărbătorile Prierului

20 aprilie – Floriile
Se spune că dorinţele oamenilor care se împărtăşeau în această zi se îndeplineau. Se crede că acei care îndrăzneau să se spele pe cap în Duminica Floriilor albeau ca pomii, motiv pentru care, uneori, se spălau cu apă descântată. De Florii se sfinţeşte salcia la biserică şi se aduce acasă, unde se păstrează lângă icoană, timp de un an. Este bine să te încingi cu ramurile din salcia sfinţită ca să nu te doară mijlocul.

23 aprilie - Sf. Gheorghe
Este sfântul care deţine cheile vremii şi este conducătorul oştilor împărăteşti. În Transilvania şi Banat este numit Sângiorz, iar în Moldova, Muntenia şi Oltenia este cunoscut sub numele de Sf. Gheorghe. Din această zi începe vara pastorală, care ţine până la Sf. Dumitru. Se reînnoiesc înţelegerile cu proprietarii şi se instalează stânele de oi. Noaptea se scot caii la păscut.

Zilele patimilor şi ale Marii Bucurii

24 aprilie - Joia Mare
Este scoasă crucea din biserică, se pomenesc morţii şi se merge la cimitir pentru tămâiat. Încep pregătirile pentru sfânta sărbătoare: ouă roşii, cozonac, pască.

25 aprilie - Vinerea Mare
În Vinerea Mare se postea pentru iertarea păcatelor, pentru durerile de cap şi pentru ochi. Nici nu trebuia să te speli pe cap, „că te va durea capul“; de altfel, nici rufele nu era voie să le speli, „că pe lumea cealaltă vei sta în zoaie până-n gât“. Nu trebuia să te cerţi şi nici să te superi, că îţi mergea rău.

Nu aveai voie să dai din casă carne, lapte, ouă, mai ales acolo unde erau vite cu lapte, nici cenuşa din vatră nu era aruncată, „că-ţi ia uliul găinile“. Nu se aducea lut în gospodărie, de frică să nu invadeze ploşniţele.

În zonele pastorale, această zi era cunoscută şi sub denumirea de Nunta oilor, deoarece acum berbecii erau introduşi în turme. Se continuă pregătirile pentru Paşti.

27 aprilie - Sfintele Paşti
Învierea Domnului semnifică triumful vieţii asupra morţii. Oamenii se îmbracă în haine noi şi curate şi participă la slujbă. După ce preotul a anunţat Învierea, credincioşii se întorc acasă cu lumânarea aprinsă.

La masa din prima zi de Paşti trebuie să participe toţi membrii familiei. Se mănâncă ouă roşii, pască, drob şi friptură de miel. Un obicei în ziua de Paşti era ca bărbatul să ciocănească un ou roşu cu soţia sa, pentru a se întâlni pe lumea cealaltă. Oul se tăia în feliuţe mici şi toţi membrii familiei mâncau din el.

Se credea că, dacă se rătăceau, era de ajuns să îşi amintească persoanele cu care au mâncat oul de Paşti pentru a putea să se întoarcă acasă.

28 aprilie - A doua zi de Paşti
În unele zone ale ţării are loc „udatul“ sau „udătura“, când feciorii stropesc fetele cu apă sau parfum. Acest obicei semnifică purificarea.

Dana DUMITRIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 7, 1-15 APRILIE 2008

֩ Comentarii