Imprimati articolul

Caprinele, ca şansă în Europa

• Creşterea caprinelor, o îndeletnicire pe cât de fascinantă, pe atât de profitabilă

Oameni de ştiinţă de cea mai înaltă probitate profesională recomandă laptele de capră drept tratament de bază în vindecarea unor boli grele, inclusiv a cancerului.

Creşterea şi exploatarea caprinelor în ultimii ani a înregistrat o importanţă economică deosebită. La aceasta se adaugă proprietăţile alimentare ale produselor de bază, cu efecte aproape miraculoase ale acestora.

Dacă este să vorbim de eficienţa comparativă, atunci se cuvine subliniate cel puţin două avantaje de ordin biologic: capra este animalul care produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare decât propria greutate corporală; al doilea element este o prolificitate de excepţie. Ea continuă lactaţia şi în al doilea an, chiar dacă n-a fost fecundată în anul respectiv.

În plus, are o longevitate biologică de până la  10-12 ani.

Proprietăţile miraculoase  ale laptelui

Laptele de capră se deosebeşte de cel de vacă în special prin dimensiunile globulelor de grăsime, care sunt foarte fine (ceea ce îngreunează smântânirea, dar favorizează procesul de asimilare a laptelui ca aliment), prin miros specific şi gust particular.

După ingerare, laptele de capră nu se coagulează în stomac sub formă de masă compactă, ci formează fulgi afânaţi. Acest fapt, precum şi dispersarea globulelor foarte fine de grăsime în toată masa laptelui fac din laptele de capră un aliment uşor asimilabil.

Fiind rezistente la unii agenţi infecţioşi, inclusiv la tuberculoză, avort infecţios şi mamite streptococice, laptele lor poate fi folosit în hrana copiilor sub formă crudă, fără pericol de îmbolnăvire TBC.

De aceea, pentru permanentizarea consumului de lapte de capră, în unele ţări (Germania) se recomandă organizarea a două fătări pe an, trei în doi ani sau o singură fătare la doi ani, deoarece lactaţia poate continua şi în al doilea an, deşi
într-o măsură mai redusă.

Laptele de capră este mai bogat decât cel de vacă în calciu, fosfor, acid citric, potasiu, magneziu, cobalt, precum şi în vitaminele A, B1, B2 şi C. Este mai sărac în proteină şi grăsime decât cel de oaie, dar particulele respective sunt mai fine şi uniform diseminate în masa lui, ceea ce îl face mult mai digestibil.

Este recomandat ca laptele de capră să fie folosit în stare crudă, mai ales în hrana copiilor mici, datorită valorii lui nutritive superioare şi, în special, datorită conţinutului ridicat de enzime şi săruri minerale cu efecte antirahitice, tonifiante şi antiinfecţioase cu efecte antirahitice.

Compoziţia chimică a laptelui de capră, comparativ cu laptele de vacă
Tabelul îl găsiţi în revistă

Valoarea economică  a subproduselor

Caprele sunt animale prolifice şi precoce. În condiţii bune de hrănire, de la o fătare se pot obţine 2-3 iezi, iar la vârsta de 10-12 luni tineretul poate atinge greutatea optimă pentru reproducţie (30-35 kg). Carnea de capră are o valoare nutritivă apropiată de cea de oaie, la noi în ţară fiind apreciată sub formă de pastramă, iar ca atare sub formă de carne. Pieile de capră au însuşiri deosebite, fiind subţiri şi dense, fiind mult utilizate în confecţiile de încălţăminte, îmbrăcăminte şi produse de marochinărie.

Producţia piloasă (părul, puful) este mult apreciată pentru fabricarea pluşului, fetrului, a fularelor şi a covoarelor de Kaşmir. Datorită mobilităţii lor deosebite, caprele păşunează pe locuri abrupte şi stâncoase, inaccesibile altor specii, consumând atât iarbă, cât şi frunzele de arbuşti, încât pot fi scoase la păşune aproape tot timpul anului.

Aceste caracteristici uşurează mult creşterea caprelor, făcând-o foarte rentabilă, îndeosebi în zonele cu configuraţie geografică specifică (dealuri, râpe, versanţi necultivaţi pe care s-au instalat diferiţi arbuşti etc.).

La orizont – sistemele intensive de creştere

Şansa extraordinară o reprezintă creşterea caprinelor în complexe zootehnice de tip intensiv, unde pot fi aplicate tehnologii de sorginte ecologică.

Există astăzi în România unele ferme de caprine care practică asemenea metode în condiţii industriale extrem de performante. Păcat că marile lanţuri de magazine din România apelează în mică măsură la produsele acestor unităţi, care ar putea deveni un furnizor extraordinar de alimente miraculoase, mai ales pentru copii!

Chiar în condiţiile actuale de alimentaţie submediocră şi selecţie rudimentară existente în gospodăria ţărănească, o capră Carpatină produce cca 50 kg de brânză din 250 litri de lapte (50 kg brânză x 8 lei/kg = 400 lei/an plus iedul – iezii – respectivi). Într-o exploataţie cu 100 de capre se poate obţine un venit de 4.000 lei prin valorificarea brânzei, plus aproximativ 13.000 de lei din vânzarea iezilor.

Altele sunt condiţiile de eficienţă în noile ferme de caprine de tip intensiv, în cazul cărora anticipează posibilitatea unei afaceri sigure şi durabile.

Estimarea privind evoluţia acestui sector este una pe termen scurt, pentru că actualele tendinţe de a schimba fundamental strategia de dezvoltare a acestui sector vor avea ca prim efect o nouă zonare a efectivelor de caprine pe teritoriul ţării şi ea va fi determinată de acei întreprinzători cu forţă economică capabili să scoată caprinele din sistemul de creştere în semisălbăticie, specific unei anumite tradiţii şi mentalităţi antieconomice.

În mod normal, în condiţiile naturale din ţara noastră se pot creşte cca 1 milion de capete, faţă de aproximativ 800.000, cât există în prezent.

Ing. Florin MUSTĂCIOSU, OJCA Constanţa
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2008

֩ Comentarii