Imprimati articolul

Nu numai omul poartă vina încălzirii globale

Interlocutorul nostru este academicianul Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, poate cea mai autorizată personalitate ştiinţifică din România în materie de analiză şi prognoză în ceea ce priveşte evoluţia climei globale.

G.V.: Pentru că vorbim despre agricultură, cum a fost toamna anului 2007?

C.H.: Pentru agricultură a fost un an extrem de capricios. A fost neprielnic, începând din toamna-iarna anului 2006-2007 şi a continuat cu seceta din vară. Aceste fenomene sunt determinate de schimbările climatice globale, care influenţează în mod deosebit ţara noastră. Din acest punct de vedere, toamna trecută a fost incomparabil mai bună.

G.V.: Va evolua clima în sensul de a ne determina să ne schimbăm obiceiurile tradiţionale? Cu alte cuvinte, rotirea anotimpurilor va ieşi din matca pe care o cunoşteam?

C.H.: Este un subiect des dezbătut pe plan mondial. Convingerea mea este că nu numai omul poartă vina încălzirii globale. În evoluţia noastră planetară au existat perioade glaciare şi de încălzire excesivă, care nu au fost determinate de acţiunile nocive ale omului.

Am avut marea cinste şi onoare de a avea la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ pe Lester Brown, directorul Institutului de Politică Planetară, care ne-a vorbit despre aceste schimbări climatice şi despre strategiile care se impun a fi stabilite de către guvernanţi pentru a veni în înlăturarea unor aspecte negative ale schimbărilor climatice.

Noi avem preocupări şi studii importante în legătură cu schimbarea care va avea loc şi în ţara noastră din punct de vedere climatic.
Mărturisesc că ne aflăm în situaţia de-a lua decizii importante în ce priveşte schimbarea sistemelor de agricultură şi a concepţiei privind agricultura.

G.V.: Au oamenii ceva de făcut pentru a încetini procesul acesta de încălzire globală?

C.H.: Sigur că da. În primul rând, modernizarea tuturor sistemelor industriale care conduc la degajarea noxelor şi care contribuie la schimbarea climatului. În al doilea rând, maşinile care cresc în mod substanţial concentraţia de bioxid de carbon.

Doresc însă să atrag atenţia că, indiferent care vor fi măsurile luate de către om, procesul de încălzire globală va continua. Cercetarea ştiinţifică din agricultură trebuie să fie pregătită pentru modificarea sistemelor actuale de cultură, chiar şi pentru modificarea structurii culturilor.

Cercetarea ştiinţifică va trebui să lucreze la crearea soiurilor şi a hibrizilor cu o rezistenţă deosebită la secetă, la arşiţă, la boli sau la ger. Iată de ce este absolut necesar să ne schimbăm şi preocupările legate de activitatea de cercetare în domeniul geneticii şi ameliorării plantelor.

Dar problema cea mai mare a omenirii în viitorul apropiat va fi aceea a apei dulci.

G.V.: Am pornit această discuţie plecând de la evoluţia toamnei 2007. Pentru anii agricoli viitori, având în vedere situaţia cercetării, se va putea asigura sămânţa necesară şi materialul săditor?

C.H.: Dacă cercetarea ştiinţifică nu va primi dreptul şi posibilitatea de a produce seminţe şi material biologic din categoriile biologice superioare, România nu este pregătită pentru că nu avem ferme specializate private pentru producerea de material săditor. Astfel, vom ajunge în situaţia de a importa sămânţă, care are multe inconveniente faţă de condiţiile climatice. Dacă noi nu vom finaliza această legislaţie vom rămâne şi fără sămânţă din categoriile biologice superioare, care să fie pusă la dispoziţia agriculturii.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.4, 16-29 FEBRUARIE 2008

֩ Comentarii