Imprimati articolul

Dezbatere organizată de Asociaţia „Lumea Satului“
„Finanţări şi cofinanţări în agricultură“

La începutul lunii februarie, în comuna Matca din judeţul Galaţi a avut loc o întâlnire de informare a legumicultorilor din zonă cu privire la măsurile de sprijin de care pot beneficia pentru a se dezvolta şi a rezista pe piaţă. Manifestarea face parte din campania de informare iniţiată de Asociaţia „Lumea Satului“, intitulată „Finanţări şi cofinanţări pentru agricultura României“, acţiune ce se va desfăşura la nivel naţional pe parcursul întregului an.

La dezbaterea organizată în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu Asociaţia Legume-Fructe Matca au venit peste două sute de legumicultori, dornici, la prima vedere, de cât mai multe informaţii.

Oficialităţile au fost reprezentate de Cornelia Harabagiu, secretar de stat în MADR, Viviana Vasile, Toader Mihalcea şi Ştefan Drăgan, directori în cadrul MADR, Ecaterina Roşu, director general adjunct APDRP, Ştefan Mantea, director în cadrul ANCA, precum şi Veronica Toncea, director general FGCR. Din partea locului au fost prezenţi domnul Petre Grigore, director DADR Galaţi şi Floricel Dima, director OJCA Galaţi.

Celor de faţă li s-a vorbit, în termeni mai puţin tehnici, despre formele de sprijin de care pot beneficia atât de la Uniunea Europeană, cât şi de la bugetul de stat. S-a insistat mult asupra celor două măsuri (120 şi 123) din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Marea problemă, cofinanţarea

Una dintre problemele ridicate de producători vizează imposibilitatea de a-şi asigura partea de cofinanţare. Cu toţii văd creditul bancar ca principală soluţie, dar acuză dobânzile mult prea mari. În pofida sprijinului financiar, ei sunt convinşi că nu toţi vor putea să se dezvolte, ci doar cei care au curajul.

La discuţii a fost prezent şi un reprezentant al Fondului de Garantare a Creditului Rural, în persoana doamnei director general Veronica Toncea. Ea i-a sfătuit pe oameni ca, înainte de a se înfăţişa la ghişeul băncii, să se abată pe la sucursalele FGCR unde vor fi sfătuiţi ce să facă pentru a intra în posesia creditului de care au nevoie. Doamna Toncea a mai precizat că: „Pentru garanţia pe care noi o acordăm, nu solicităm din partea producătorului niciun fel de gaj sau ipotecă. Garanţia se acordă numai pe baza planului de afaceri şi a documentaţiei de credit.“

În plus, oamenilor li s-a adus la cunoştinţă faptul că MADR poartă discuţii cu principalele bănci în ceea priveşte creditarea. Lucru sigur deocamdată este că, de acum, fermierii vor merge la bancă cu un contract semnat şi vor putea garanta cu partea de grant asigurată prin PNDR. Doamna Harabagiu a făcut şi o precizare extrem de utilă micilor producători, şi anume aceea că fondurile derulate prin PNDR nu se adresează celor care produc pentru consumul familial, ci care vând pe piaţă cel puţin o jumătate din producţie.

În cea mai puternică zonă legumicolă a judeţului Galaţi a avut loc cu această ocazie şi inaugurarea Fabricii de conserve Aftab SRL, realizată printr-un proiect SAPARD. Investiţia a demarat cu doi ani în urmă şi a costat aproximativ 1, 700 milioane euro. Fabrica are o capacitate de prelucrare de 20 t/zi, conserve mixte (carne şi legume).

Asocierea, numai dacă-i musai

Desfacerea producţiei şi faptul că cei mai mulţi dintre producători nu au contracte cu fabricile de conserve au fost ultimele puncte atinse în cadrul acestei întâlniri. Şi aceasta, ca de altfel cea mai mare parte din problemele ridicate, îşi poate găsi rezolvarea în organizarea producătorilor în grupuri, asociaţii sau organizaţii. Însă, deşi pe parcursul întregii discuţii s-a revenit sistematic la avantajele acestor forme de organizare şi la cât de multe beneficii ar putea avea împreună, mulţi dintre legumicultorii din Matca au plecat acasă cu acelaşi gând cu care au venit: se vor asocia doar dacă vor fi obligaţi prin lege!

Matca, şi aproape, şi departe de Europa

În pofida evidentei bunăstări materiale, reflectate în zecile de vile ridicate la Matca, localnicii nu par a fi deloc mulţumiţi de „ce face statul pentru ei“, în antiteză cu „ce fac ei pentru stat“. Mulţi sunt încredinţaţi că „Fiscu’“ e mai negru ca moartea, de aici şi convingerea lor că nu trebuie să-şi declare suprafeţele ori profitul şi că statul trebuie să dea, fiecăruia în parte, bani cu caru’, aşa cum au solicitat câţiva mătcaşi cu prilejul întâlnirii găzduite de sala de şedinţe a Primăriei.

„Nu suntem aici să facem protecţie socială, ci să vă informăm despre oportunităţile de a accesa fondurile europene“, le-a replicat tăios secretarul de stat Cornelia Harabagiu, iritată de atitudinea vădit refractară a unora dintre cei care emit astfel de judecăţi nedrepte.

Un lider optimist

Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe Matca, este un lider respectat de ai săi. El este omul care a potolit spiritele în permanenţă, îndemnându-şi oamenii să vină în asociaţie pentru că doar uniţi pot prospera. „Asociaţia numără în prezent 80 de membri, care gestionează o suprafaţă de 16 ha solar şi 58 ha legume de câmp. Nu am o evidenţă la nivelul întregii asociaţii în ceea ce priveşte producţia de anul trecut.

Vă pot spune că eu, la 2.000 mp, adică 20 de ari, am cultivat în primăvară jumătate cu roşii şi jumătate cu castraveţi. La roşii am obţinut 4,6 kg pe tufă, adică în jur de 12 tone, iar la castraveţi 24 de tone. Mi-am valorificat întreaga producţie aici. Având calitate, n-am stat cu marfa în piaţă“, mărturiseşte Croitoru.

Principala noastră problemă o reprezintă distribuirea mărfii. Sunt optimist de felul meu. Văd funcţionând la Matca şi un depozit. Lucrurile sper că vor intra pe un făgaş normal“, a declarat Mircea Croitoru.

Pentru cei iniţiaţi, Matca trece drept un fenomen al horticulturii româneşti. Uriaşa cupolă de folie ce împresoară aşezarea din „poala“ Moldovei impresionează prin producţiile realizate.

Unitate în diversitate

Ţinta unor „săgeţi“ trimise de câţiva consăteni aflaţi în sală, primarul Ionel Pohrib, a ţinut să clarifice lucrurile: „Să ştiţi că la noi nu sunt simpli ţărani, ci specialişti legumicoli cu o pricepere de invidiat. Vin ingineri cu prafuri, cu toate p’aicea, şi nu-i învaţă pe ai noştri, ai noştri îi învaţă pă ei. Fiecare ştie ce are de făcut. N-are nevoie să-l înveţe cineva.

Toţi cei pe care îi vedeţi aici au venit să vadă cu ce poate Guvernul să-i ajute, să demareze un pic. Cred că nu va fi altă scăpare pentru noi decât să facem asociaţii. Nu e totuşi simplu. Necesită cheltuieli, dar nu este altă scăpare decât să fim uniţi“, a opinat primarul din Matca.

Valentina ŞOIMU, Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.4, 16-29 FEBRUARIE 2008

֩ Comentarii