Imprimati articolul

Atac la piaţa alimentară! Ministrul Vosganian se încruntă la procesatori

Domnul Varujan Vosganian este un ministru cu o solidă pregătire economică. Dovadă şi faptul că staff-ul liberalilor l-a investit cu cea mai înaltă funcţie ministerială din istoria ultimelor decenii – aceea de ministru al economiei şi al finanţelor.

Pus la muncă de către liberali, ministrul Vosganian are acum de rezolvat atâtea distorsiuni economice încât nu ştie de unde să înceapă. Ca şi cum dezechilibrele de ordin macroeconomic nu-i erau suficiente, zilele trecute a apărut şi „hârjoneala“ cu preţul alimentelor.

În faţa ameninţărilor venite din partea procesatorilor, care acuzau presiunea costurilor venite din toate părţile, Vosganian şi-a pus consilierii la muncă, solicitându-le, în regim de urgenţă, un studiu de fundamentare a costurilor reale. Cum au calculat, cum au interpretat ei „inducţiile“ venite din alte sectoare, este greu de spus.

Cert este că Vosganian a tras concluzia finală că majorările ce vin din sfera sectorului energetic influenţează la un loc doar 0,5% din costurile produselor alimentare. În concluzie, intenţiile procesatorilor de a majora preţurile nu au niciun fundament economic. Mai mult, acestea par a fi lipsite şi de logică, în condiţiile în care la unele produse preţurile depăşesc puterea de cumpărare, fapt dovedit de stocurile nevandabile.

De la teorie, la practică

Dialogul pe această temă nu prea are cum să ducă la consens. Încercând să explice motivele economice care l-au obligat să dubleze preţul la produsul pe care îl realizează, un important personaj din sector a început cu o minciună: „producătorii au dublat preţul la materia primă“.

Ce-i drept, ei au solicitat acest lucru din motive de subproducţie, dar la vremea recoltării şi achiziţionării masive, preţul nu a depăşit 1 leu/kg. Apoi, domnul cu demonstraţia practică a început să facă o interpretare proprie şi inexactă asupra evoluţiei pieţelor bursiere, unde cotaţiile au crescut drastic.

Şi îşi pune omul întrebarea, în final: oare chiar nu realizează românii că sunt obligaţi să se alinieze şi ei preţurilor comunitare? Aşa este, stimate domn, doar că primul care a încălcat regulile jocului sunteţi dumneavoastră: aţi cumpărat materia primă la un preţ de batjocură şi vindeţi acum produsul procesat la preţul maxim al pieţei europene!

Suntem conştienţi că exemplul dat nu caracterizează atitudinea generală a procesatorilor. Pentru că dacă ar trebui să ne referim şi la alte exemple, cum ar fi agricultura, de pildă, atunci avem în faţă o altă concepţie de politică managerială şi de marketing. Din păcate, exemplul este asemănător florilor care nu aduc, ci doar prevestesc primăvara.

Dincolo de aceste consideraţii, intervenţia personajului nostru, nenominalizat, este una reală. Noi am făcut trimitere la ea din simplul motiv că intervenţia reprezentantului procesatorilor din industria alimentară nu face altceva decât să-i amintească ministrului că regulile pe o piaţă liberă nu se fac în nu ştiu ce cabinete ministeriale, ci acolo unde are loc schimbul direct de mărfuri.

În fapt, „procesatorul alimentar“ îi dă de înţeles d-lui Vosganian că dacă doreşte cu adevărat să facă documentare financiar-contabilă, atunci ar trebui să înceapă nu neapărat cu industria alimentară, ci cu acele sectoare care provoacă marile distorsiuni pe pieţele economice din România.

I. POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.4, 16-29 FEBRUARIE 2008

֩ Comentarii