Imprimati articolul

Programul SAPARD în România, 1,8 miliarde euro

Interviu cu domnul László - Attila KLÁRIK, director general al APDRP

2005 - an de vârf

Rep.: Domnule director general, înţelegem că unul dintre obiectivele pe care le aveţi de atins anul acesta este finalizarea programului SAPARD. Ce a mai rămas de făcut şi ce şanse sunt de a utiliza toţi banii rămaşi?

L.A.K.: Programul SAPARD a demarat cu multe dificultăţi. În primii trei ani ne-am confruntat cu o lipsă acută de cereri de finanţare. În mare parte, beneficiarii au fost reticenţi din cauza construcţiei financiare mai dificile decât cea pe PHARE sau pe ISPA, iar marea piedică pentru aceştia era faptul că nu puteau primi bani în avans. Dar acestea au fost regulile jocului pe care nu noi le-am stabilit, ci Uniunea Europeană.

Dacă nu exista SAPARD-ul cred că atât sectorul agroalimentar cât şi agricultura românească intrau în colaps deoarece au apărut şi noile standarde mult mai exigente faţă de cele cu care eram noi obişnuiţi.

Rep.: Când a fost depăşit impasul?

L.A.K.: Abia în anul 2005, programul SAPARD a primit un avânt. La ora aceea, din 1,5 miliarde euro disponibili, doar 400 de milioane erau contractate, iar suma achitată abia depăşise 200 milioane de euro. Din acel moment cererea a devenit atât de mare, încât în 2006 s-a depăşit plafonul alocat şi a trebuit să intervină guvernul pentru ca fondurile programului SAPARD să fie suplimentate cu încă 300 milioane de euro.

Astfel, de la o alocare financiară de 1,5 miliarde euro, cât reprezenta contribuţia UE şi cea naţională, s-a ajuns la 1,8 miliarde.

În luna noiembrie a anului trecut am depăşit un aşa-zis prag psihologic reuşind să plătim un miliard de euro din SAPARD-ul comunitar. Pentru anul acesta, cum nu mai avem ce să contractăm, grija noastră este să implementăm proiectele contractate şi să plătim suma rămasă, care este în valoare de 460 milioane de euro cuvenite anului 2006.
Legat de şansa de a utiliza toţi banii, la ora actuală nu există sincope în sistem care să ne facă să credem că vor fi pierderi.

Fără SAPARD, agricultura intra în colaps

Totuşi, cu aceşti bani s-au putut face nişte lucruri spectaculoase şi vi le voi enumera pe cele mai relevante:

• 15% din populaţia rurală beneficiază de utilităţi publice realizate prin programul SAPARD;
• 58% din capacităţile de abatorizare existente la ora actuală au fost realizate sau modernizate prin investiţii SAPARD;
• aproximativ o treime din capacitatea de prelucrare a laptelui şi un sfert din cea de morărit au fost asigurate prin programul SAPARD.

Rep.: Dacă ar fi să ne referim la realizări, ce contribuţie concretă a avut programul SAPARD la dezvoltarea satului românesc şi a sectorului agroalimentar?

L.A.K.: Contribuţia a fost imensă şi cel mai bine ar fi să analizăm puţin cifrele. Prin SAPARD am avut o alocare financiară de 1,5 miliarde euro pe şapte ani, ceea ce înseamnă aproximativ 230 milioane de euro pe an. Dacă în 2007, PIB-ul României a fost 100 de miliarde, atunci alocarea financiară pe un an a reprezentat 0,2% din PIB. Cifra pare infimă.

Vedeţi, aşadar, ce s-a putut face din 2002 până în 2007 cu doar 0,2% din PIB şi gândiţi-vă că prin noul program, FEADR, vom avea aproximativ 1 miliard de euro pe an, de cinci ori mai mult.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2008

֩ Comentarii