Imprimati articolul

Ceaiurile naturale în meniul zilnic (II)

Indiferent de deschiderea pe care o are faţă de terapiile complementare, nu există medic cu o pregătire profesională înaltă care să nu recomande pacienţilor săi folosirea ceaiurilor din plante. Ar fi incorect să supralicităm efectele buruienilor ce ne înconjoară, dar în multe cazuri ele reprezintă cel mai important remediu în vindecarea bolilor. Cei care realizează dimensiunea efectului pe care le au ceaiurile naturale sunt, însă, acei oameni care şi-au făcut un obicei de a bea o ceşcuţă sau două de ceai din plante, în fiecare zi. Vă prezentăm doar câteva asemenea reţete.

Schinduful (Trigonella foenum-graecum) – diuretic şi depurativ, decoctul din pulberea de seminţe (o linguriţă/cană, macerare 5-6 ore, apoi fierbere timp de 5 minute), eventual, îndulcit cu miere, se bea în 4 reprize pe parcursul unei zile.

Scânteiuţa (Anagallis arvensis) – un depurativ excelent, din păcate prea puţin cunoscut şi aproape nefolosit. Se foloseşte pulberea (luată sublingual, câte un vârf de cuţit, de 1-2 ori pe zi) sau infuzia din părţile aeriene ale plantei (1 linguriţă/cană, infuzare timp de 10-15 minute), care se bea fracţionat pe parcursul întregii zile.

Pirul (Agropyron repens) – diuretic şi depurativ prin excelenţă, pirul nu poate lipsi din curele de dezintoxicare (cu excepţia bolnavilor hipotensivi cărora, prin deficit electrolitic, le poate agrava afecţiunea). Efectul se obţine prin consumarea zilnică a 3-4 căni de infuzie sau decoct preparate dintr-o linguriţă de rizomi uscaţi la o cană de apă, durata de infuzare fiind de 15-20 de minute, iar cea de fierbere, de 5 minute.

Troscotul (Polygonum aviculare) – specie cu potenţial diuretic-depurativ prin consumarea zilnică a 2-3 căni, respectiv 3-5 linguri din infuzia simplă (1-2 linguriţe/cană) sau concentrată (4 linguri/ cană), în ambele cazuri durata infuzării fiind de 10-15 minute.

Murul (Rubus caesius) – frunzele conţin substanţe biologic active, care dinamizează procesele de eliminare a toxinelor pe cale gastrointestinală, renală şi sudoripară. Se foloseşte infuzia (2 linguri/cană, timp de infuzare – 10-15 minute) sau extracţia dublă (1-2 linguriţe/cană, se lasă la macerat în apă rece timp de 30 de minute, apoi se fierbe la foc domol alte 10-15 minute), din care se beau, şi într-un caz, şi în celălalt, 1-2 căni pe zi.

Afinul (Vaccinium myrtillus) – se folosesc frunzele sau fructele mature pentru prepararea infuziei (o linguriţă/cană, infuzare - 20-30 de minute) sau decoctului (o linguriţă/cană, fierbere 5 minute, infuzare 15 minute) din care se beau zilnic 2-3 căni, respectiv, 2 căni. Rezultate benefice se obţin şi la consumarea fructelor ca atare (proaspete, 300-500 g sau uscate, 100 g zilnic), transformate în suc (50-150 ml pe zi) sau preparate ca macerat la rece (se lasă, timp de 8 ore, 1½ linguriţe de fructe în 400 ml apă, iar ceea ce rezultă este o băutură reconfortantă, vitaminizantă şi detersivă deopotrivă).

Pufuliţa (Epilobium sp.) – plantă creditată cu certe proprietăţi depurative, pufuliţa determină eliminarea masivă a toxinelor prin transpiraţie, diureză sau pe cale gastrointestinală. Pentru aceasta se beau zilnic 2-3 căni de infuzie (1 linguriţă cu vârf de pulbere de plantă/250 ml apă clocotită, lăsată să se răcească 15-20 de minute) sau decoct (aceleaşi cantităţi de ingrediente, fierbere scurtă, de doar 2-3 minute) sau, şi mai bine, se bea zilnic câte ½-1 păhăruţ de suc, diluat în puţină apă.

(Va urma)
Dr. ing. Radu STOIANOV
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

֩ Comentarii