Imprimati articolul

Toxinele care ne macină  sănătatea

Chiar în condiţiile unei alimentaţii „sănătoase“, aşa cum este ea percepută în zilele noastre, în organism se acumulează cantităţi tot mai mari de substanţe reziduale, cu acţiune nocivă asupra sa.

O parte a reziduurilor sunt de provenienţă exogenă şi reprezintă tributul pe care-l plătim pentru „binefacerile civilizaţiei“ (pulberile industriale, gazele de eşapament, reziduurile de pesticide şi îngrăşăminte, alimentele intens procesate şi abundenţa aditivilor în structura acestora, medicamentele de sinteză etc.), iar o alta este reprezentată de diverşi produşi de metabolism, a căror eliminare firească este perturbată de nefuncţionarea în regim optim a organelor implicate în funcţia de excreţie.

Măsuri preventive

Evitaţi, cât e posibil, consumul de proteine şi grăsimi de origine animală, pâine integrală, zahăr şi produse zaharoase, sarea sărăcită în microelemente!

Curele de dezintoxicare nu fac altceva decât să intensifice aceste procese, în limite rezonabile şi perfect armonizate cu posibilităţile organismului. Toate speciile de plante cu acţiune depurativă, sudorifică, expectorantă sau vomitivă îşi pot găsi locul în acest capitol, precum şi unele practici empirice care-şi dovedesc şi astăzi valabilitatea, în ciuda utilizării lor tot mai restrictive.

Prevenirea intoxicării organismului este esenţială pentru menţinerea stării sale de sănătate. Astăzi se vorbeşte tot mai mult, şi în medii cu credibilitate ştiinţifică tot mai pronunţată, de factori de protecţie fitoalimentari, de produse nutriceutice ş.a., precum şi de consecinţele nefavorabile, tot mai evidente!, ale unor alimente considerate – încă! – drept atribute ale bunăstării şi civilizaţiei.

În acelaşi timp, cu destulă timiditate, datorată în special mijloacelor financiare modeste de evidenţiere experimentală şi de promovare, îşi fac loc şi teze care susţin o mai intimă apropiere a omului de natură, de originile sale în ultimă instanţă, prin promovarea în alimentaţia sa curentă a unor produse precum: legumele şi fructele proaspete (ca surse inepuizabile de vitamine, pectine, polifenoli), ceaiurile medicinale, germenii de cereale, pâinea integrală (pentru conţinutul său bogat în fibre), clorofila (din alge sau diverse frunze verzi) şi plantele aromatice (sub formă de condimente), produsele fermentate lactic, drojdia de bere şi altele.

Apelaţi cu încrederela ceaiuri

Consumul ceaiurilor este absolut necesar la ieşirea din iarnă sau după perioade cu efort fizic minim, dar cu mese săţioase prelungite sau chiar cu exces alimentar!

Ceaiurile depurative curăţă sângele, favorizând eliminarea toxinelor şi a produselor de dezasimilaţie. Ele sunt utile atât pentru îmbunătăţirea stării generale de sănătate a organismului, prin decongestionarea ficatului, cât şi în cazul unor boli dermatologice, metabolice ş.a. Eliminarea se face prin produsele de excreţie şi de secreţie, într-un ritm ce ţine de particularităţile organismului, gradul de intoxicare, natura produsului, seriozitatea respectării modului de preparare şi a dozelor recomandate.

Nevoia de curăţenie

Există şi o a treia treaptă a curăţeniei corporale interne: igiena mentală, la nivel individual sau al reflectării relaţiilor individului cu colectivitatea.

Lista formulelor simple sau a amestecurilor creditate cu acţiune depurativă este deosebit de largă, dar nu prezentarea ei constituie, în ultimă instanţă, scopul acestui demers. Doresc doar să atrag atenţia asupra unui lucru elementar pentru sănătatea noastră: nevoia de curăţenie!

Care nu presupune doar măsuri de igienă personală (şi ele, foarte importante!), ci şi curăţirea corpului pe dinlăuntrul lui, cu debarasarea de ceea ce este de prisos, rezidual sau nociv prin acumulare.

Dr. Radu STOIANOV
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2008

֩ Comentarii