Imprimati articolul

Smithfield Ferme
O prezenţă notabilă pe piaţa românească

Dacă în ultima vreme s-a vorbit mult despre Insula Mare a Brăilei şi alte câteva exploataţii agricole deosebit de performante de pe teritoriul României, iată că apar, una după alta, şi exploataţii zootehnice care mai că întrec în dimensiuni, performanţă şi calitate pe cele din ţările cu agricultură dezvoltată, superspecializate, pentru care până mai ieri făceam mâna streaşină la ochi privindu-le.

Multe dintre ele au fost prezentate în paginile revistei noastre şi vă asigurăm că vom continua cu astfel de exemple. Poate, până la urmă, scepticii, conservatoriştii, „rezerviştii“ în ale investiţiei vor avea ce învăţa. De data aceasta mă voi opri la cel mai mare complex de creştere a porcilor din România – Smithfield Ferme – cu exploataţii şi alte structuri organizatorice amplasate în judeţele Timiş şi Arad. Vă mai amintiţi poate de… fostul COMTIM. De data aceasta putem vorbi de un management modern, aliniat noilor orientări, dar şi de investiţii a căror dimensiune şi performanţă au întrecut orice aşteptare.

Smithfield Ferme România este organizată pe trei divizii: Agricultură, ce are în preocupări exploatarea de 20 mii hectare de teren agricol, din care 10 mii hectare în proprietate; Fabricile de nutreţuri combinate (FNC) – Pădureni şi Vinga ce asigură furajele necesare efectivelor de porcine şi divizia ferme – 35 la număr, la care urmează a se adăuga alte 14 aflate încă în proces de autorizare sau construcţie.

Dar cine este Smithfield Ferme?

O companie americană cu sediul în Smithfield, Virginia – Smithfiedl Foods, care şi-a început activitatea în 1936. În prezent fiind cel mai mare producător de porcine şi procesator de carne de porc din lume. Investiţiile Companiei Smithfield Ferme în România au ajuns, până în prezent, la 600 de milioane USD, urmând ca până în 2010 acestea să ajungă la 1,2 mld. USD. Urmare unei activităţi bine manageriate Smithfield România a ajuns la o cifră de afaceri în 2007 de 100 milioane euro, pentru 2008, preconizându-se o creştere a acesteia cu 15-20%.

Revenind la investiţii, acestea au fost direcţionate către modernizarea fermelor, dotarea tehnică, modernizarea FNC-ului de la Pădureni şi construcţia integrală a celui de la Vinga – ca să nu vorbim decât de cele mai importante obiective. Cele două fabrici vor asigura furajele concentrate pentru un efectiv de aproape 40 de mii porcine, efectiv la care urmează a se ajunge, după popularea şi a celor 14 ferme aflate, cum spuneam, în proces de autorizare şi construcţie. Cea mai importantă investiţie a firmei, după cum declara directorul general Bogdan Mihail, este Fabrica de Nutreţuri Combinate de la Vinga – Arad, în valoare de 30 milioane euro, demarată în 2006 şi finalizată în 2008.

„Este o construcţie de excepţie, nu cred că mai există una asemănătoare în Europa, de dimensiunea, capacitatea şi performanţa celei de la Vinga – îmi spunea cu prilejul inaugurării acesteia dl Mihail Sepeţean, directorul de comunicare al firmei. Cele două fabrici recepţionează cereale de la fermierii din zonă. În 2008 o treime din producţia totală de grâu a judeţului Timiş a ajuns în silozurile de la FNC Pădureni şi Vinga: 40.000 t au fost depozitate la Vinga şi 63.000 t la Pădureni, care le şi procesează.“

Noua fabrică impresionează prin dimensiuni: 60 m înălţime, dotare tehnică, performanţă. În depozit, inclus în construcţie, se stochează vitaminele care ajung în furaj cu ajutorul sistemului de microdozare, care are o precizie de 10 grame. Corpul de fabricaţie cuprinde două mori cu ciocănele care macină furajul, sistemul de dozare, malaxare, apoi granulatorul şi cele două linii de livrare cu o capacitate de stocare de 3.400 tone. Fabrica mai are în componenţă camera generatoare de abur necesar în procesul de granulare şi de menţinere a celor 3 rezervoare cu uleiuri vegetale şi grăsimi calde, mai ales pe timp de iarnă, colectoare de praf etc.

Despre managementul firmei, oamenii care îl asigură, precum şi despre investiţii, producţie sau valorificare se pot spune multe lucruri. În numerele viitoare ale revistei le vom aborda pe fiecare în parte. Pentru că merită.

I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 22, 16-30 NOIEMBRIE 2008

֩ Comentarii