Imprimati articolul

Fertilizarea – marea provocare a specialiştilor

• Peste 6,3 milioane de hectare aflate sub limita fertilităţii

Studii recente evidenţiază faptul că modificarea climatică, spre un regim secetos, are efecte negative asupra culturii plantelor şi a dezvoltării producţiilor agricole din România. O suprafaţă de peste 6,3 milioane de hectare reprezintă soluri cu conţinut redus şi foarte redus de fosfor şi potasiu (elemente esenţiale în nutriţia plantelor), de unde şi producţiile mici obţinute în ultimii ani.

Pornind de la acest aspect, cercetătorii, specialiştii din agricultură au considerat că este timpul să se întâlnească pentru a atrage atenţia Ministerului Agriculturii, tuturor factorilor de decizie implicaţi în stabilirea unor strategii de redresare a agriculturii româneşti, că ameliorarea suprafeţelor afectate de secetă nu mai poate fi amânată. În acest context, a fost organizat şi s-a desfăşurat simpozionul internaţional cu tema: „Producţia de îngrăşăminte cu fosfor şi intensificarea fertilizării fosfatice, factor important în dezvoltarea producţiei agricole.“ Reprezentarea a fost de un înalt nivel academic, iar intervenţiile pe măsură.

Interviul pe care îl prezentăm în acest număr este în măsură să redea înaltul nivel de abordare a problematicii înscrise în program.

În premieră, Îngrăşămintele humatice – „made în România“

• Interviu cu dr. docent Aurel Dorneanu, secretar al filialei Naţionale Române CIEC, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Rep.: Domnule dr. Aurel Dorneanu, ce scop are acest simpozion, cum aţi gândit abordarea temelor propuse ?

• La dezbatere au fost invitaţi oameni de ştiinţă din agricultură care se ocupă cu cercetarea modului în care se folosesc îngrăşămintele cu fosfor, precum şi fermieri de mare renume, producători din industria chimică.

Rep.: Aţi vorbit despre cercetare, despre faptul că cercetătorii încearcă să găsească soluţii pentru remedierea, până nu este prea târziu, a solului. Ce alt aspect abordaţi în discuţii?

• În viitor dorim ca reprezentanţii ministerelor prezenţi aici să se intereseze, să aplice acţiuni majore care privesc producerea îngrăşămintelor, efectuarea unor investiţii, îmbunătăţirea condiţiilor de import, astfel încât să asigurăm îngrăşămintele de care avem nevoie. Profităm de această întâlnire şi pentru a face un apel către toţi cei care pot să aducă o anumită contribuţie în domeniul utilizării îngrăşămintelor fosfatice: să ne ajute, cu toate puterile lor, pentru a asigura o fertilizare raţională, echilibrată, care să asigure în viitor producţii bune.

Îngrăşămintele organominerale, ca soluţie

Rep.: Să vorbim acum despre producătorii de îngrăşăminte. Cât sunt de interesaţi de cererea pieţei româneşti?

– Producătorii, care au mijloace industriale de a asigura tehnologii corespunzătoare pentru obţinerea de îngrăşăminte, trebuie să ţină cont de două aspecte: să fie eficiente şi ieftine. Acestea sunt condiţiile pentru ca fermierii să aibă posibilitatea să le cumpere, pentru că altfel cheltuielilele pe care le fac cu îngrăşămintele şi întreţinerea culturilor încarcă „nota“ pentru obţinerea producţiei şi, în final, nu se poate vorbi despre rentabilitate.

Rep.: Să înţelegem că există o ofertă pe piaţa românească, fermierii au de unde să aleagă, să negocieze preţul îngrăşămintelor?

– În ceea ce priveşte îngrăşămintele indicate pentru fertilizarea fosfatică, cunoaştem sortimentul necesar, dar trebuie să se asigure condiţiile ca să se producă astfel de îngrăşăminte. Noi am pus în discuţie şi folosirea unor îngrăşăminte humatice, care se produc în toate ţările avansate şi pe care am reuşit să le producem şi în România.

La Târgu-Jiu, Societatea Naţională a Lignitului, împreună cu cercetătorii din chimie şi agricultură, a reuşit să pună în producţie o instalaţie care va produce, într-o primă perioadă, circa 7 mii de tone de îngrăşăminte organominerale care au sporuri mai mari cu 15-20% faţă de cele chimice şi, totodată, sunt mai ieftine cu circa 15-22%.

Deci, pe lângă sporul mai bun de producţie, pentru că în ţara noastră cărbunele ne asigură materie primă ieftină şi de bună calitate, avem posibilitatea să obţinem îngrăşăminte mai ieftine. La acest simpozion am dezbătut modul cum să folosim aceste îngrăşăminte – deja am început să le aplicăm pe un câmp experimental deosebit la Societatea Agroterra Agigea, o să ne sprijine şi societăţile noastre din cercetare, dar vom antrena şi ferme mai importante care pot aplica o agrotehnică bună.

Intenţia este ca, în scurt timp, un număr mare de fermieri să aplice această categorie de îngrăşăminte. Şi încă ceva: aceste îngrăşăminte sunt ecologice, procesul de poluare este redus în mare măsură.

Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 22, 16-30 NOIEMBRIE 2008

֩ Comentarii