Imprimati articolul

Bachus 2008, prilej de enumerare a unor perspective sumbre

Vrâncenii au sărbătorit, aproape de sfârşitul lunii octombrie, cu mult vin şi voie bună cea de-a şaisprezecea ediţie a Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului, Bachus 2008. Ca şi la ediţiile precedente, producătorii din Vrancea, şi nu numai de aici, şi-au  făcut cunoscută oferta ademenitoare de vinuri, iar cei mai iscusiţi artişti şi-au prezentat creaţiile în cadrul Târgului Naţional al Meşterilor Populari.

Concomitent cu manifestarea organizată de Consiliul Judeţean Focşani în colaborare cu Direcţia Agricolă şi Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Vrancea a avut loc şi o expoziţie cu utilaje agricole, precum şi un simpozion intitulat „Prezent şi Perspective în Agricultura Vrânceană“.

Deşi Bachus este pentru vrânceni un mare prilej de sărbătoare, lucrările simpozionului, prezentate de producătorii prezenţi precum şi de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, ai Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, ai Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi ai SCDV Odobeşti, nu au fost chiar în ton cu atmosfera festivă a târgului, având în vedere numărul mare de probleme enumerate. Aceştia au vorbit despre orizontul vinului românesc şi implicit despre modalităţile de a elimina concurenţa neloială, despre modul în care se poate exploata potenţialul soiurilor româneşti de struguri, dar şi despre impasul în care se află cercetarea viticolă din România, fapt ce a determinat achiziţia de material săditor din afară pentru realizarea Programului de Reconversie.

Problemele arzătoare au fost punctate de Costică Neaţă, directorul executiv al DADR Vrancea, şi de Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor Vrânceni, organizaţie ce reuneşte 11 asociaţii, 15 cooperative şi un număr impresionant de procesatori, agenţi economici şi mici producători: aproape 20.000. Aceştia au subliniat faptul că tot mai mulţi producători sunt tentaţi să renunţe la activitatea de podgorean întrucât valorificarea strugurilor se face la preţuri „jignitor de mici“, în vreme ce costurile de întreţinere a plantaţiilor au crescut enorm.

Frământările podgorenilor

A existat, ca la orice manifestare de acest gen, şi un moment al evocării înfăptuirilor, însă acesta a fost repede umbrit de neliniştea şi dezamăgirea afişate de producători faţă de acest sector, cândva cel mai rentabil din agricultură. „Viticultura se confruntă cu o criză de formă şi de fond.

S-au creat organisme multe, suprastructurate, dar jos, la producător, s-au întreprins foarte puţine lucruri“, spunea reprezentantul unei asociaţii de producători. „Viticultorii sunt discriminaţi. Meseria practicată de noi e una onorabilă, dar nu ne «aranjează»! Poate dacă aş fi cultivat cartof sau porumb nu aş fi avut aceleaşi probleme“, a adăugat altul care, ca şi primul, consideră că producătorii nu sunt reprezentaţi şi că cei de la „Bucureşti nu cunosc deloc realităţile din teren“.

Acestea fiind spusele producătorilor, ne întrebăm până când va mai dăinui faimosul festival al viei şi vinului de la Focşani şi dacă nu cumva vom ajunge ca nu peste mult timp să sărbătorim un Bachus al... cartofului. Olandez, bineînţeles!

Închei parafrazându-l pe amfitrionul discuţiilor manifestării, reputatul oenolog prof. acad. Valeriu Cotea, care, în stilu-i caracteristic, nu s-a sfiit niciun moment să-şi arate dezaprobarea şi să catalogheze drept vorbe-n vânt afirmaţiile unora sau altora dintre cei care au puterea de decizie: „În momentul de faţă viticultura este un bolnav aflat în sala de reanimare pentru care orice intervenţie este absolut necesară... (…) Chinuim via şi ea ne chinuieşte pe noi!“

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 22, 16-30 NOIEMBRIE 2008

֩ Comentarii