Imprimati articolul

IndAgra-Farm, după marea schismă

În pofida efortului Ministerului Agriculturii de a suplini desprinderea marilor procesatori de producătorii agricoli prin expunerea unei game de produse tradiţionale de excepţie, denumite şi ecologice, cele două manifestări separate – IndAgra-Farm şi IndAgra Food – sunt departe de a reda dimensiunea şi interesul IndAgra de odinioară. Contorsionată din exterior de schele metalice care iau faţa Complexului Expoziţional, în interior, târgul pare o îngrămădire de standuri care creează senzaţia unui bazar oriental.

Prezenţa marilor companii internaţionale de maşini şi utilaje agricole este mai degrabă modestă decât impresionantă. Dacă, în general, lipsa unora dintre procesatori are o anume explicaţie, este de neînţeles cum într-un târg, care are menirea de a prezenta roadele pământului, nu găseşti măcar un cuptor, fie el şi tradiţional, care să împrăştie în jur aroma pâinii din noua recoltă. Inexplicabilă este şi absenţa marilor latifundiari ca şi a celor din Top-500.

Cu excepţia lui Culiţă Tărâţă, ceilalţi se pare că au fost simpli vizitatori. De ce am fi dorit să-i vedem? Nu pentru a-i iscodi cum şi prin ce metode şi-au câştigat miliardele pe care le raportează, ci pentru a reda cu adevărat forţa agriculturii româneşti, cel puţin la nivelul lor de performanţă.

Ce-i drept, asociaţiile profesionale din zootehnie, ca să ne referim doar la ele, s-au străduit şi au reuşit să aducă unele exponate. Dar, comparându-le cu monştrii celor de la TCE-3 Brazi, acestea par mai degrabă germenii zootehniei virtuale prefigurate de către cei care şi-au asumat răspunderea procesului de structurare a acestui sector.

Asta cel puţin sub aspectul morfologic, pentru că productiv ele prezentau o anume competitivitate. Am fi dorit să-i avem la IndAgra Farm măcar pe cei mai reprezentativi agricultori ai României, pentru ca prin comparaţie să putem realiza cam unde se află România în planul performanţelor înalte, dar şi al şanselor de dezvoltare. Poate ne va fi dat să-i întâlnim toamna viitoare.

Statistic vorbind, stăm bine

Dincolo de aceste consideraţii, este de precizat că la actuala manifestare IndAgra-Farm au participat expozanţi din 23 de ţări, care şi-au extins oferta pe o suprafaţă de 32.000 mp. Statistic vorbind stăm bine cu media, mai puţin bine cu ce se ascunde în spatele acestor cifre.

Vizitatorii nu au fost neapărat bucureştenii de altădată, care se îngrămădeau în faţa galantarelor cu produse „interzise lor“. Cei pe care-i socotim, pe nedrept, oameni de rând au fost atraşi de târgul agricultorilor mai ales din motive personale. Oamenii se adunau în faţa standurilor cu seminţe şi material săditor horticol, îndeosebi pomicol. Nu erau neapărat bucureştenii cu case de vacanţă, ci ţăranii din împrejurimile Capitalei, aflaţi în „campania plantaţiilor de toamnă“.

Cu mai mulţi ani în urmă, mă aflam la Salonul Mondial de Alimentaţie din Paris. Eram la o conferinţă de presă improvizată în mijlocul târgului, la care preşedintele Jacques Chirac era supus unui tir de întrebări din partea ziariştilor străini, care şi-au găsit să reclame, printre altele, atmosfera sufocantă provocată de vizitatori.

Răspunsul Preşedintelui a fost unul de-a dreptul exuberant: „Stimaţi domni, eu îmi cer scuze în numele parizienilor care vă incomodează documentarea. Vă rog să înţelegeţi însă că vizitatorii care vă sufocă au venit aici nu în interesul unor afaceri, ci în semn de înaltă cinstire şi solidaritate faţă de cei care ne asigură abundenţa alimentară de care avem parte.“ La IndAgra-Farm Bucureşti 2008 nu ne-a fost dat să auzim asemenea cuvinte de preţuire, pentru simplul motiv că Preşedintele României, şi nu numai el, se pare că s-a ferit să inhaleze mirosul din ţarcul animalelor sau de îmbulzeala din micul pavilion al expozanţilor de produse tradiţionale.

În amintirea legendarului Bucur

În mijlocul Complexului Expoziţional s-a instalat o stână tradiţională cu mioare, măgari şi câini. Vizitatorii s-au strâns ca la urs când ciobanul a lansat fluierul şi a început să mulgă oile. Apoi a intrat în casă, s-a spălat pe mâini şi a pus-o de o mămăligă la ceaun.

S-a întâmplat la ediţia din această toamnă a IndAgra-Farm. „Demonstraţia“ pare a aminti bucureştenilor că marea metropolă de astăzi are ca fundament stâna ciobanului Bucur, aşezat aici întâmplător sau nu.

Nu neapărat din motive de imagine, cât din conştiinţă profesională şi onoare umană, ministrul Dacian Cioloş a ţinut să fie prezent la această manifestare în fiecare zi, fie participând la unele simpozioane de factură ştiinţifică, fie în mijlocul expozanţilor. Din păcate, este singurul semn încurajator din partea guvernanţilor sau instituţiilor care pretind că sunt interesate de soarta agriculturii.

Zootehnia, surpriza plăcută

Pavilioanele zootehnice au constituit „sarea şi piperul“ evenimentului de la Romexpo. Vizitatorilor le-a fost dat să admire aproape tot ce este mai valoros în fermele de animale din România. Cei care au atras interesul au fost crescătorii de ovine, care par mai bine organizaţi şi orientaţi spre piaţă. Aceştia au excelat mai ales prin varietatea şi calitatea exemplarelor de ovine prezentate. Aici am putut vedea rase de carne, dar predominante au fost rasele specializate în producţia de lapte. Dintre participanţi se cuvine a remarca Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine şi Caprine Ovis Banatim, precum şi Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine Dobrogea.

Deşi exemplarele de vaci din cadrul pavilionului de taurine par să fi reprezentat tot ce avem mai bun la rasele profilate pe producţia de lapte, animalele de referinţă au fost cele ale societăţii TCE 3 BRAZI, în special exemplare de tauri uriaşi şi vaci, recunoscute pentru producţia ridicată de lapte.

Expoziţia de păsări rare s-a desfăşurat fără participarea marilor complexe avicole. Absenţa lor a fost însă substituită de producătorii privaţi, care au avut ocazia să-şi prezinte rasele „rare“ de găini, raţe şi porumbei, prin comercializarea cărora fac afaceri bune.

REVISTA LUMEA SATULUI NR. 22, 16-30 NOIEMBRIE 2008

֩ Comentarii